Dacă mai avea cineva dubii în privința faptului că în România este posibil orice, acestea i-au fost, cred, ieri spulberate văzînd faptul că șefii serviciilor de informații ai țării, deși demisionați și înlocuiți la comandă prin dispoziția celui care-i numise - președintele țării -, pot fi ținuți pe funcții cu forța de către birourile permanente ale Parlamentului. Asta în timp ce președintele țării se află în vizită oficială la Washington, iar România este, teoretic, pe ultimii metri ai aderării la UE.
Sînt sigur că decizia conducătorilor Parlamentului va fi disecată și răsdisecată de tot soiul de analiști. Eu nu vreau să punctez decît faptul că solidarizarea aceasta bruscă a parlamentarilor PNL, PSD, UDMR, PC și probabil PRM împotriva președintelui seamănă cu arătarea pisicii. Dacă din partea PSD și PRM am putea presupune că se înscrie într-o logică normală a jocului opoziției democratice, votul partenerilor din coaliție ai PD, ajunși la putere strict prin prisma victoriei președintelui Băsescu, este de neînțeles. Asta dacă nu cumva, indiferent de culoarea politică, numărul celor speriați de posibilitatea desecretizării dosarelor proprii, la inițiativa președintelui Băsescu, este mult mai mare decît s-ar crede și ar putea genera o astfel de reacție.
Oricum, sîntem într-un penibil desăvîrșit dacă cei trei șefi de servicii secrete ar fi repuși pe poziții, în condițiile în care nu au fost demiși de președinte, ci au renunțat la funcții, iar drept motiv s-ar invoca locul greșit unde și-ar fi depus ei demisiile.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
