Tare mã tem cã ditamai premierul s-a dovedit mai slab de minte decît nebunul care a luat drumul Timiºoarei cu buteliile zornãind în maºinã. Amîndoi, teroristul de mucava aproape analfabet ºi Cãlin Popescu-Tãriceanu, politician cu pretenþii ºi cu multã carte, au vrut în felul lor sã-ºi exhibe frustrãrile personale, folosind ca pretext rãzboiul din Irak. Teroristul bãnãþean se gîndea sã arunce în aer un oraº. Domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu a reuºit, cu cîteva vorbe negîndite, sã arunce în aer obrazul României.
Nimeni nu iubeºte cu adevãrat rãzboiul din Irak. Poate doar George Bush. Dar nu cred sã fie om la locul lui, român sau american, care sã fi aplaudat cu toatã inima ideea de a-ºi trimite soldaþii, fii sau taþi, drept carne de tun în Irak sau Afganistan. Nu cred sã fie om cu mintea întreagã, român sau american, care sã fi privit fãrã revoltã sicriele care aduceau acasã trupurile sfîrtecate de mine ale militarilor uciºi pe un front al altora.
Dar tu, România, odatã ce ai votat intrarea României în NATO, cu aplauze ºi chiuituri, ºi ai bãtut palma la înþelegerea care presupunea prezenþa trupelor în acest rãzboi, trebuie sã taci. Sau sã gãseºti o formã inteligentã ºi demnã de retragere. Au fãcut-o deja Spania ºi Italia ºi n-a fost gaurã în cerul NATO. Dar sã apari, tu, premierul României, de-a dreapta ministrului apãrãrii, ºi sã anunþi, aºa, ca antreu la dejun, cã ai hotãrît cu bãieþii la un pahar retragerea trupelor din Irak, fãrã sã fi avertizat mãcar Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, doar ca sã i-o tragi preºedintelui, este o gafã de proporþii fãrã precedent. Cu consecinþe nãruitoare pentru þarã. În primul rînd, nesocotinþa lui Tãriceanu a aruncat ieri România într-un scandal internaþional cu valoare de cutremur. S-a dus naibii ºi spoiala de credibilitate cu care începusem sã scoatem capul de sub fustele duplicitãþii. În al doilea rînd, de ieri, þara va pãrea un fel de republicã bananierã în care stabilitatea naþionalã se crapã în scuipãturi, ca seminþele pe stadion. Ce aliat este cel care te lasã baltã în bãtaia puºtii, fãrã o discuþie, fãrã un avertisment? Ce þarã democraticã e aceea care nici mãcar nu mimeazã regulile legii ºi ale referendumului. În al treilea rînd, ce partener de încredere pentru NATO, ºi chiar UE, mai poate fi o Românie în care cei mai înalþi oameni din stat se folosesc pînã ºi de securitatea ºi prestigiul þãrii, numai ca sã-ºi dea la schiloadele gioale politice.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
