CET taie de tot apa caldă

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Andrei Paul, 17.06.2006

* Criza CET este mult mai adîncă decît lăsa conducerea societăţii să se înţeleagă acum trei săptămîni, cînd punea restricţia apei calde pe seama datoriilor populaţiei

CET Braşov şi-a anunţat ieri oficial decizia de întrerupere totală a furnizării apei calde către braşovenii care locuiesc în apartamente racordate la sistemul centralizat şi îşi plătesc facturile la zi. „Începînd de astăzi, Distrigaz reduce la un sfert presiunea gazului metan furnizat către CET Braşov, ceea ce duce la incapacitatea de lucru a societăţii, deoarece furnizarea de apă caldă nu se poate face la parametrii normali şi nu satisface condiţiile contractuale“, a anunţat directorul CET, Mircea Paraschiv.
Cum datoriile CET către gaz sînt de de 278 miliarde lei vechi, sumă greu de plătit într-o perioadă relativ scurtă, mii şi mii de braşoveni care şi-au achitat toată iarna la zi facturile sînt din nou trataţi cu aceeaşi monedă de furnizorul de apă caldă ca şi marii datornici. Pe o perioadă neprecizată. Numai că datoriile populaţiei la CET sînt de doar 117 miliarde lei vechi, adică mai puţin de jumătate din datoria totală a CET către Distrigaz. Restul sînt rezultatul strategiei manageriale a furnizorului de apă caldă şi căldură.

Datorii şi lipsa subvenţiei

Reamintim că reducerea presiunii gazului a fost determinată de acumularea datoriilor CET către Distrigaz şi eşuarea negocierilor privind plata acestor datorii. Suma pe care CET o are de plătit la Distrigaz este, potrivit comunicatului menţionat, de 278 miliarde lei vechi, „sumă care, în mod normal, ar fi trebuit achitată din încasările de la populaţie şi din subvenţia de la bugetul local“. Pe lîngă datoria de 117 miliarde lei vechi de la populaţie, CET mai are de încasat şi subvenţia pentru diferenţa dintre preţul de producţie al gigacaloriei şi preţul aprobat de Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). „Diferenţa dintre cele două preţuri, conform legislaţiei în vigoare, ar fi trebuit suportată, pînă de curînd, de la bugetul de stat şi cel local, iar în prezent, numai de către bugetul local“, se precizează în comunicatul CET. Care mai aminteşte că „Primăria Braşov a susţinut această subvenţie în măsura gradului de suportabilitate al bugetului propriu, însă este imposibilă acoperirea în totalitate a acestei valori. Drept consecinţă, ne aflăm în situaţia nedorită de a sista total activitatea de furnizare a apei calde menajere către toţi beneficiarii“. În acest context, singura soluţie este ca suma de aproximativ 400 miliarde de lei, pe care CET o mai are de încasat pentru subvenţie, să fie plătită de către Guvern, atît timp cît bugetul local nu dispune de astfel de fonduri. Pe care, tot Guvenul le-a aruncat în ograda primăriilor, fără să prevadă însă şi sursele de finanţare.

Guvernul dă cu flit

Primarul George Scripcaru spune că în urma discuţiilor de la Guvern, nu s-a ajuns la nici un rezultat în privinţa crizei de la Braşov. „La Guvern ni s-a spus că nu vom primi nici o subvenţie, atît timp cît CET-ul nu şi-a recuperat datoriile de la populaţie“, spune primarul. Acelaşi argument îl are Scripcaru, în numele municipalităţii, şi cînd vine vorba de subvenţia ce trebuie alocată de la bugetul local. „Nici eu nu sînt de acord cu subvenţia de la bugetul local pentru unii care nu plătesc, dar vor apă caldă. Avem investiţii de făcut, nu putem acoperi de la buget această subvenţie, iar din 2007, oricum se va sista subvenţia. Eu am avertizat încă de anul trecut că, odată şi odată, va veni şi vremea asta. Din păcate, acum cei care au de suferit sînt tocmai aceia care şi-au plătit corect facturile“, spune primarul. Scripcaru a mai spus că, în contul subvenţiei, este dispus ca bugetul local mai degrabă să suporte cofinanţări pe lucrări de tehnologizare. „Sînt de acord să identificăm sume din buget, chiar şi împrumuturi, pentru realizarea branşamentelor individuale, de exemplu, dar nu vom mai da bani pentru datoriile rău-platnicilor“. Unul dintre blocurile din Triaj a fost deja luat în calcul pentru o astfel de investiţie. „Am discutat chiar azi, într-o şedinţă, despre o cofinanţare de 50% din costul realizării branşamentelor individuale la fiecare apartament, după finalizarea acestui proiect“, afirmă primarul. În timpul ăsta însă, la robinetele braşovenilor corecţi nu mai curge strop de apă caldă.

Creşte preţul gigacaloriei

Cît timp vor rămîne braşovenii fără apă caldă nu se ştie. Caz în care este posibil ca CET să-şi piardă pînă la toamnă mulţi abonaţi, locatari care vor fi dispuşi să investească în centrale de apartament, la gîndul că peste iarnă riscă să rămînă şi fără căldură chiar dacă sînt cu plăţile la zi. Mai cu seamă că gigacaloria se va scumpi curînd. Chiar luni, Consiliul Local va vota un preţ mai mare al gigacaloriei. Abia după aceea, autorităţile locale vor discuta cu reprezentanţii ANRE rezolvarea situaţiei de la Braşov. În prezent, preţul de referinţă este de 107,5 RON, „un preţ cu mult mai mic decît cel de producţie la CET Braşov“, spune primarul. După ce preţul gigacaloriei va creşte, va urma o discuţie şi cu Distrigaz, pentru o reeşalonare realistă, bazată de data aceasta pe noile tarife. Pe de altă parte, şi preţul la gaz-metan se va mări de la 1 iulie, cu aproape 2%.

Datoriile trebuie recuperate

• Primăria a primit oferte din partea a două firme de avocatură care să se ocupe de recuperarea datoriilor de la populaţie către CET. „Analiza ofertelor este în fază finală şi în curînd se va trece la recuperarea datoriilor“, a spus Scripcaru. Firma urmează să apeleze la toate metodele legale de recuperare a datoriilor, inclusiv scoaterea la licitaţie a locuinţelor datornicilor.

Management prost

• Preşedintele organizaţiei municipale a PRM Braşov, Puiu Vladimir, a acuzat ieri conducerea CET de „management prost“, pentru că s-a ajuns la situaţia sistării apei calde. „Ieri, furnizarea apei calde s-a întrerupt de tot. Această situaţie se datorează şi unui management prost la nivelul CET“, a declarat Puiu Vladimir. El a vrut să ştie care este situaţia parcului industrial care se doreşte a fi construit pe o parte din terenul CET, precum şi a unui teren scos luna trecută la licitaţie. „Vreau să ştiu dacă s-a vîndut acel teren, cui s-a vîndut, ce bani s-au luat şi unde s-au dus aceşti bani“, a spus Vladimir. CET susţine că numai datoriile şi neplata subvenţiilor au dus la actuala situaţie. „Din punctul de vedere al activităţii de producţie, CET Braşov a înregistrat anul trecut o economie de 120 de miliarde de lei vechi, fiind primul an în care s-a constatat o creştere economică reală“, afirmă Paraschiv. Referitor la parcul industrial ce urmează a fi construit pe terenul CET, Mircea Paraschiv spune că s-a trecut la atenţionarea în vederea evacuării a societăţilor cărora le-au încetat contractele pe respectivele spaţii, urmînd ca în scurt timp „Consiliul Local să analizeze variante de proiecte pentru amenajarea zonei discutate“. Cît priveşte terenul, directorul CET a precizat doar că decizia de scoatere la licitaţie a aparţinut Adunării Generale a Acţionarilor, care a considerat că terenul trebuie astfel valorificat pentru ca banii obţinuţi să fie folosiţi „în reabilitarea reţelelor şi echipamentelor din proprietatea CET“.

Distrigaz regretă, dar vrea banii

• „Distrigaz Sud îşi exprimă regretul că neîndeplinirea repetată a angajmentelor de plată asumate de către CET Braşov a determinat recurgerea la situaţia neplăcută de reducere continuă a debitelor de gaze naturale începînd cu 16 iunie. Debitul restant al CET Brasov către Distrigaz Sud datează din perioada ianuarie-iunie 2006. Din păcate, întîlnirile repetate şi soluţiile propuse nu şi-au găsit materializarea. Compania noastră este preocupată de situaţia populaţiei din zonă şi rămîne deschisă comunicării, în vederea identificării soluţiei optime pentru părţile implicate“, precizează un comunicat semnat de Viviana Zimbilschi, şeful serviciului Comunicare Externă al Distrigaz Sud.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: