* De ani buni, zeci de familii care au cumpãrat case cu acte în regulã de la RIAL s-au trezit peste noapte cu notificãri ale unor aºa-ziºi urmaºi de foºti proprietari din strãinãtate * „Suveica“ este întreþinutã de ani buni cu ajutorul unor recuperatori profesioniºti
De ani buni, zeci ºi zeci de familii care au cumpãrat case cu acte în regulã de la RIAL s-au trezit peste noapte cu notificãri ale unor urmaºi de proprietari, cetãþeni ai unor þãri strãine, care revendicau imobilele ca moºtenitori de drept. De multe ori, persoanele respective nici nu se agitã sã revendice casele, ci acceptã sã fie reprezentanþi de persoane care sã le apere interesele ºi sã le ofere un procent avantajos din afacerea cu casa, dupã cîºtigarea procesului. Aceastã procedurã, des acuzatã, dar niciodatã doveditã în urma vreunei anchete oficiale, vorbeºte depre o „suveicã“ bine pusã la punct. Un fel de mafie a caselor revendicate cu ajutorul unor recuperatori profesioniºti. Cum se deruleazã aceastã suveicã? „Recuperatorul“ aflã din surse sigure istoricul unei case. Dacã este depistatã ºi o rudã de spiþa a opta, care n-a cãlcat în viaþa lui în România, dar care are o legãturã oricît de firavã, poate chiar numai de nume, cu fostul proprietar plecat din þarã, sucsesul afacerii este garantat. De obicei, recuperatorul contacteazã „urmaºul“ din afara þãrii ºi îl pune în temã. Îi explicã cã este posibil sã moºteneascã un imobil în România ºi cã, el, recuperatorul, nu are nevoie decît de o procurã ca sã devinã reprezentantul „moºtenitorului“ în þarã. În cazul în care procesul este cîºtigat, casa este vîndutã, tot prin grija recuperatorului, iar „moºtenitorul“, îºi primeºte, acasã, cota parte din afacere. Mai puþin desigur, chetuielile ºi comisionul „recuperatorului“. De regulã, recuperatorul are bine puse la punct pîrgiile juridice din sistem, în þarã, iar în 90% din cazuri cîºtigã imobilul în instanþã. Victimele cheltuiesc bani grei în procese, dar, tot de regulã, se trezesc în stradã, deºi au cumpãrat cu acte în regulã locuinþele. Puþini sînt cei care au puterea financiarã sã lupte pînã la capãt ºi sã suporte o cercetare pe cont propriu.
Rãzboi pentru o casã
Un caz concret este cel al familiei Liviu ºi Mariana Gãitan, care se judecã, alãturi de alþi ºase locatari ai imobilului aflat pe strada George Bariþiu nr. 18, cu un pretins moºtenitor al foºtilor proprietari ai imobilului. Totul a început în august 2001, la cinci ani dupã ce familia Gãitan a cumpãrat apartamentul în care locuiesc, cu acte în regulã, de la RIAL. „În 13 august 2001 am primit o notificare prin care ni se spune cã dreptul de succesiune îl are un anume Welf Martin Zeidner ºi sora lui, Swantje Sigrun Albricht, fostã Zeidner, din Germania, nepoþi ai decedatelor Grete Teutsch, Dora Else Teutsch ºi Irene Teutsch, cãsãtoritã Zeidner“, povesteºte Mariana Gãitan (foto). Familia Gãitan a pornit atunci sã facã cercetãri pe cont propriu, pentru care, la un loc cu procesele care au urmat, au investit cel puþin 300 milioane de lei. Pe Welf Martin Zeidner, cel care pretinde moºtenirea imobilului, îl reprezintã un oarecare Leonhardt Waldemar Hermann. „Un sas care zice cã-l cunoaºte pe Zeidner. Omul are 75 de ani, iar avocatul nostru din Germania l-a verificat. Bãtrînul a strîns o avere frumuºicã, dupã Revoluþie, exact dupã ce au început procesele de revendicare“, spune femeia. Sasul este, la rîndul lui, reprezentat de avocatul Mihai Brebenel, fostul colonel de Poliþie. În 1998, sub acuzaþia de încãlcare a onoarei de poliþist, Mihai Brebenel a fost trecut în rezervã. S-a angajat imediat ca jurist la RIAL. De unde ºi-a dat demisia începînd cu 1 ianuarie 1999. A intrat în avocaturã unde a pledat în mai multe procese de revendicare a unor imobile RIAL.
Acte dubioase
Familia care îºi apãrã casa cumpãratã de la RIAL în instanþã, într-un proces care dureazã de peste cinci ani, a descoperit cã, reprezentanþii aºa-zisului moºtenitor s-au folosit de mai multe acte ºi dovezi dubioase. De pildã, un certificat de moºtenitor întocmit în România, în care sînt omiºi toþi moºtenitorii de drept din Germania, iar foºtii proprietari au decedat în Germania. Chiar ºi bãtrînul sas care susþine cã îl reprezintã pe cel care pretinde revendicarea imobilului, a prezentat în instanþã o procurã plinã de ºtersãturi ºi adãugiri fãcute de mînã. Pe de altã parte, se pare cã cetãþeanul german care pretinde revendicarea în numele urmaºilor a încercat sã obþinã casa ca moºtenire fãrã sã-ºi includã ºi rudele. „Noi am transmis sorei lui diverse înscrisuri, care s-au întors de trei ori. ªi noi, ºi avocatul din Germania, credem cã aceastã Albricht nu ºtie nimic de proces ºi de tot ce face fratele ei în România“, spune doamna Gãitan.
Ramuri de familie mãsluite
Reprezentanþii cetãþeanului german au prezentat instanþei de judecatã un certificat de moºtenitor eliberat de un notar din Braºov, în timp ce braºovenii care se apãrã sînt în posesia unui certificat eliberat din Germania. Ceea ce demonstreazã cã revendicarea s-a fãcut în instanþã pe baza unor acte ce par în neregulã. Dovadã, cei doi arbori genealogici ai familiei. Douã diagrame, una fãcutã în Românbia ºi una eliberatã de autoritãþile din Germania care diferã mult. „Acest arbore genealogic a fost fãcut de un avocat din Germania, în baza tuturor actelor ºi documentelor necesare în legãturã cu aceastã succesiune. În România însã, avocatul Mihai Brebenel, împreunã cu notarul la care a apelat, au fãcut un alt arbore genealogic, în care nu apar douã persoane, Helga Zeidner-Lazarus ºi Roswitha Zeidner - Copony“, spune Mariana Gãitan. Cele douã persoane sînt exact cheia moºtenitorilor. Pe scurt, din testamentul uneia dintre cele douã proprietare ale casei din Braºov, a fost exclus chiar tatãl cetãþeanului german care revendicã acum imobilul. În cazul celeilalte foste proprietare, singurul moºtenitor potrivit unui certificat emis în 20 octombrie 1964 de autoritãþile germane este Roswitha Zeidner, cãsãtoritã Copony. Fãrã legãturã cu revendicatorul reprezentat acum în instanþa braºoveanã.
Strãmutãri
peste strãmutãri
Procesul de revendicare a continuat însã în toþi aceºti ani. Dupã ce a trecut pe la instanþele din Braºov, dosarul s-a judecat ºi la Urziceni. „Noi am cerut declararea nulitãþii testamentului fãcut în România, iar avocatul Brebenel a cerut strãmutarea procesului. Acolo am cîºtigat. Judecãtoarea a constatat cã el nu are nici un drept de moºtenire ºi l-a rugat sã aducã înscrisuri“, mai povesteºte Mariana Gãitan. Procesul s-a mutat apoi la Bucureºti, iar în cele din urmã a ajuns la Ialomiþa. „Acolo, avocata noastrã a fost de acord sã discute o problemã care nu are nimic cu acest proces. Trebuiau sã fie prezentate în instanþã actele doveditoare cã cetãþeanul german ºi sora lui sînt unici moºtenitori. Avocatul n-a adus nimic ºi a cerut instanþei sã nu ne dea dreptul de a face proces, invocînd lipsa calitãþii procesuale ºi a interesului legitim pe care noi, care nu facem parte din familie, l-am avea în cauzã. Noi sîntem strãini, dar ne urmãrim o cauzã. Judecãtorii din Ialomiþa i-au dat cîºtig de cauzã aºa-zisului moºtenitor. Procesul s-a dus la Bucureºti, iar Curtea i-a dat din nou dreptate. Deºi noi aveam actele doveditoare cã Zeidner nu avea dreptul la moºtenire“, povesteºte femeia.
Dosar penal, plimbat de o jumãtate de an
În baza probelor privind suspiciunea de falsificare de date, braºovenii din imobilul revendicat au fãcut chiar ºi o plîngere, pe care au depus-o la Inspectoratul de Poliþie Judeþean pe data de 20 decembrie 2006. „Am fãcut o plîngere penalã. Dosarul a fost trimis la Parchetul de pe lîngã Judecãtorie, apoi la Parchetul de pe lîngã Tribunal, apoi s-a întors la Parchetul de pe lîngã Judecãtorie, pentru a fi trimis, în cele din urmã, înapoi la organele de anchetã de la Poliþie“, susþine Mariana Gãitan. Ea explicã cã plîngerea a fost fãcutã pentru fals ºi uz de fals, pentru cã pe de o parte, arborele genealogic pe care-ºi reclamã dreptul de revendicare cetãþeanul german nu corespunde cu cel real, iar pe de altã parte, „notarul din Braºov nu avea dreptul sã facã acest certificat de moºtenitor“, explicã femeia. În timp ce ancheta penalã nu are încã un final, continuã ºi procesul. Ieri, în aceastã cauzã, instanþa s-a pronunþat pentru un nou termen de judecatã, pe 12 septembrie, cînd reprezentanþii celor care revendicã imobilul trebuie sã facã dovada cã sînt cu adevarat mandatarii cetãþeanului german. La înfãþiºarea de ieri avocatul Mihai Brebenel a lipsit. Cauza a fost amînatã în septembrie, ºi nu peste douã sãptãmîni, aºa cum ceruse iniþial completul de judecatã, pe motiv cã Mihai Brebenel este plecat în SUA.
Fostul colonel Brebenel
• În primãvara anului 1997, între capii instituþiei Poliþiei Braºov a izbucnit un scandal de proporþii. Acuzaþii reciproce, care au dus în final la cãderea a cîteva capete. Dupã 10 luni de anchetã, fost ºef al Serviciului pentru Combaterea Crimei Organizate din IJP Braºov, Mihai Brebenel, a fost trecut în rezervã sub acuzaþia de încãlcare a onoarei de poliþist. Decizia a fost luatã de Consiliul de Judecatã al Ministerului de Interne, care a ajuns la concluzia cã Brebenel a strîns averi foarte mari prin mijloace oneroase. Acuzat, de mulþi dintre colegi sãi, Brebenel s-a lansat, la rîndul sãu, în acuzaþii grave la adresa ºefilor Poliþiei braºovene. Atunci, ºi-a pierdut postul ºi adjunctul comandantului acelei vremi, colonelul Ioan Ghitta, fost ºef al Serviciului Ordine Publicã din IJP. Acesta a fost acuzat cã a ajutat la obþinerea unui paºaport fals pe numele unui infractor dat în urmãrire generalã, paºaport cu ajutorul cãruia infractorul a ºi reuºit sã pãrãseascã România. Infractorul cu pricina nu era însã un hoþ oarecare. El era cãutat tocmai pentru cã spãrsese locuinþa fostului colonel Mihai Brebenel. Care acuza la vremea respectivã cã spargerea din casa lui n-a fost întîmplãtoare, ci a avut drept scop tocmai dezvãluirea averii pe care o deþine. Dupã ce a pãrãsit poliþia, fostul colonel Mihai Brebenel s-a angajat jurist la RIAL. Post pe care l-a pãrãsit apoi în 1999, pentru a intra în avocaturã.
„S-au depus acte prin care se încearcã a se face dovada calitãþii de mandatar a domnului Leonhardt Waldemar Hermann, împuternicit de persoane din Germania pentru a solicita restituirea în naturã a unor imobile. Noi am apreciat cã aceste acte depuse nu sînt în conformitate cu prevederile procedurale civile româneºti, drept pentru care am formulat o cerere de înscriere în fals, urmînd ca instanþa sã verifice aceste aspecte dupã depunerea ºi în original a acestor acte“.
Constantin Beºliu, avocat al apãrãrii
„În momentul în care am cumpãrat locuinþa, n-am cumpãrat-o de la RIAL, cu 15 milioane, am cumpãrat-o la valoarea de atunci, de la proprietar, iar atunci toate actele erau în regulã. Dupã un an ºi ceva a apãrut un moºtenitor nu ºtiu de unde, inventat sau adus, interesat. Mie mi s-a pãrut cã acel domn care îl reprezintã pe moºtenitorul din Germania sau Austria, cã nu l-am cunoscut, nu este la singurul proces. El reprezintã ºi alte moºteniri ºi pãrerea mea este cã e interesat“.
Livia Carabageac, inginerã, pensionarã, una dintre locatarele imobilului revendicat
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
