PAS la UE

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: (O.S.), 17.05.2006

* România şi Bulgaria sînt chemate la reexaminare în octombrie
* „Cred că decizia noastră va scurta vacanţa de vară pentru unii oficiali din cadrul administraţiei din cele două ţări, dar, credeţi-mă, efortul merită“, a spus Durao Barroso, preşedintele Comisiei Europene

Strasbourg. Parlamentul European. 16 mai 2006. România şi Bulgaria n-au convins Comisia Europeană că merită să primească o dată certă pentru aderare. Mai e nevoie de cîteva luni de eforturi. Poate la raportul din octombrie să fie stabilită o dată a aderării. Dar numai dacă... Comisarii europeni au păstrat un ton diplomatic şi au evitat să creeze o situaţie delicată prin care să recomande aderarea la 1 ianuarie a României, care mai are doar probleme tehnice, şi o amînare a deciziei pentru Bulgaria, atenţionată serios asupra corupţiei şi crimei organizate. O decuplare a celor două ţări nu poate fi abordată încă în acest moment. Este, neoficial, şi unul dintre motivele pentru care Comisia Europeană a acordat un răgaz pînă în octombrie. Pînă atunci însă se pot întîmpla multe. În fond, acum cîteva luni Bulgaria era mult în faţa României. Iar cîteva gafe clasice româneşti ar putea să ne readucă pe aceeaşi treaptă cu vecinii noştri. Volumul total al asistenţei de pre-aderare pentru anul 2006 va fi de 523 milioane de euro pentru Bulgaria şi 1.023 milioane de euro, pentru România.

Rămînem în priză

În plenul Parlamentului European de la Strasbourg, comisarul pentru extindere, Olli Rehn, a declarat că susţine integrarea României şi a Bulgariei în Uniunea Europeană în 2007 cu condiţia ca cele două ţări să se apropie de criteriile impuse pentru aderare. Rehn a prezentat progresele realizate de ţara noastră pe calea integrării europene de la precedentul raport, din octombrie 2005. Documentul era aşteptat cu foarte mare interes nu numai în România, ci şi în cancelariile europene. Conform procedurilor UE, Comisia Europeană doar avansează propunerea referitoare la primirea de noi membri, decizia finală aparţinînd Consiliului Europei. Precedentul raport, din octombrie 2005, identifica 14 aspecte care necesitau o acţiune urgentă din partea României, aşa-numitele steguleţe roşii. Au rămas doar patru roşii. Dar 44 de steguleţe sînt încă galbene. Comisarul european pentru extindere, Ollie Rehn, a mai amintit că data de 1 ianuarie 2007 este un obiectiv realizabil pentru aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, cu condiţia ca cele două ţări să rezolve problemele legate de sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei. Comisarul european a mai precizat că raportul nu afectează stabilitatea politică din cele două ţări, dovadă fiind şi răspunsul autorităţilor române şi bulgare.

Teoretic, favorabil

Raportul Comisiei Europene este favorabil României şi Bulgariei cu condiţia ca aceste ţări să-şi intensifice eforturile în reforma sistemului judiciar şi în lupta împotriva corupţiei, a spus ieri preşedintele comisiei, Durao Barroso. El a apreciat drept inteligente şi foarte potrivite reacţiilor oficialităţilor române şi bulgare la raportul Comisiei Europene. „Cred că decizia noastră va scurta vacanţa de vară pentru unii oficiali din cadrul administraţiei din cele două ţări, dar, credeţi-mă, efortul merită“, a spus Barroso.
Întrebat dacă recomandarea de Comisiei nu este o dovadă de „ipocrizie“, preşedintele Barroso a precizat că ar fi fost vorba despre ipocrizie dacă în document s-ar fi spus că cele două ţări şi-au îndeplinit toate obligaţiile şi sînt absolut pregătite pentru aderare. „Comisia Europeană, care a muncit foarte mult pentru acest raport a luat o decizie onestă şi foarte echilibrată, care reflectă stadiul pregătirii celor două ţări. Vom fi la fel de obiectivi şi stricţi şi în raportul din octombrie“, a mai spus Barroso.

România are avans faţă de Bulgaria

Raportul Comisiei Europene confirmă avansul României faţă de Bulgaria, în special în domeniile cheie: combaterea corupţiei şi reforma justiţiei. Analiza Comisiei arată că eficienţa şi imparţialitatea sistemului judiciar în România a sporit şi că s-au lansat numeroase investigaţii în cazuri de corupţie la nivel înalt soldate cu două puneri sub acuzare semnificative. Raportul laudă de asemenea progresele semnificative privind protecţia copiilor. Se cere însă Consiliului Superior al Magistraturii să-şi intensifice activitatea pentru a promova o interpretare uniformă a legii. În ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, raportul arată că reformele conduse de Ministerul Justiţiei şi DNA trebuie consolidate prin eforturile susţinute ale tuturor celorlalte instituţii ale statului astfel încît progresele făcute să devină ireversibile.

Exces de ordonanţe de urgenţă

Pe de altă parte, raportul arată că Guvernul continuă să utilizeze pe scară largă ordonanţele de urgenţă, în detrimentul Parlamentului. Se mai cer eforturi, între altele, pentru revizuirea scării de salarizare în sectorul public, pentru combaterea traficului de fiinţe umane, îmbunătăţirea situaţiei în instituţiile psihiatrice, aplicarea strategiei pentru persoanele cu handicap şi includerea socială a rromilor.

O economie de piaţă funcţională

Pe plan economic, raportul arată că România e o economie de piaţă funcţională, şi că implementarea viguroasă e programului de reforme structurale îi va permite probabil să îndeplinească pe deplin criteriile economice în curînd. Trebuie avansată însă reforma cheltuielilor publice şi colectarea impozitelor. Se cer de asemena progrese în restructurarea sectorului energetic, minier şi de transport precum şi mai multe progrese în privatizare. Se acumulează noi arierate iar cadrul pentru faliment rămîne insuficient, mai arată raportul.

Steguleţe roşii

Din cele 14 puncte marcate cu steguleţe roşii în octombrie 2005 au mai rămas patru domenii, mai curînd tehnice, dar care îngrijorează serios Comisia. Trei steguleţe sînt pentru agricultură - stabilirea agenţiilor de plăţi a subvenţiilor agricole şi a sistemului de administrare computerizată, precum şi capacităţi de colectare şi tratare a carcaselor animale pentru a preveni bolile. Al patrulea punct roşu priveşte sistemul computerizat de colectare a TVA.

Monitorizare pe trei ani

Raportul Comisiei Europene atrage atenţia asupra măsurilor preventive pe care le poate lua în primii trei ani după aderare dacă România şi Bulgaria nu fac progresele necesare. În domeniul pieţei comune, care acoperă o serie largă de politici europene, Comisia dă două exemple. Unul este blocarea anumitor exporturi alimentare pentru a preveni intrarea în circuitul european a unor produse care ar putea fi contaminate cu anumite boli, cum ar fi cea a vacii nebune, dacă nu sînt create capacităţile de tratare a carcaselor. Se vorbeşte de asemenea de menţinerea controalelor fiscale fizice între România şi restul UE dacă nu se pune la punct sistemul de colectare a TVA. Fără precedent e însă avertismentul că s-ar putea crea un mecanism de monitorizare special timp de trei ani dacă reformele în justiţie şi lupta împotriva corupţiei nu dau rezultate. Comisia Europeană ar face un raport anual Parlamentului European şi guvernelor Uniunii şi dacă lipsurile persistă, ar putea recomanda obligaţia statelor membre de a recunoaşte automat deciziile judecătoreşti sau mandatele de arestare ale României şi Bulgariei. În sfîrşit Comisia avertizează că dacă agenţiile de plăţi în agricultură nu sînt operaţionale, pot fi oprite plăţile către cele două ţări, estimate la opt miliarde de euro între 2007 şi 2013.

Tăriceanu ar fi vrut ca CE să facă diferenţa

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a declarat ieri, după prezentarea Raportului CE, că ar fi fost bucuros ca acest raport să diferenţieze mai net Bulgaria de România şi consideră că, dacă România ar fi fost în locul Bulgariei, probabil că amînarea aderării ar fi fost decisă. „În privinţa activării clauzei de salvgardare, condiţiile prevăzute în Tratatul de aderare au fost mult mai dure în privinţa Romîniei decît în privinţa Bulgariei. Dacă pentru Bulgaria este nevoie de o unanimitate a poziţiei ţărilor membre, în cazul României este nevoie numai de o majoritate calificată deci un număr mult mai mic“, a spus premierul, subliniind că, dacă „România ar fi fost astăzi în situaţia în care sînt vecinii noştri, probabil că amînarea ar fi fost decisă“. În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor impuse de Comisia Europeană pentru aderarea la 1 ianuarie 2007, premierul şi-a exprimat convingerea că România poate îndeplini „angajamentele pînă la ultimul“, astfel ca în momentul aderării România să nu fie privită ca o ţară căreia i s-a făcut concesia de a fi fost primită în UE.

Nicholson îl ceartă pe Rehn

Fostul raportor al Parlamentului European pentru România, Emma Nicholson, i-a reproşat, ieri, comisarului european pentru extindere, Ollie Rehn, decizia luată în raportul privind progresele României şi Bulgariei. „Îmi pare bine că nu trebuie să joc cărţi cu Olli Rehn pentru că îşi joacă atu-ul în ultima clipă. Eu vreau însă să cîşige România şi Bulgaria, iar 1 ianuarie 2007 să fie ziua Z pentru cele două ţări“, a spus Nicholson. Ea s-a declarat încrezătoare şi a anunţat că şi-a cumpărat deja bilete spre Bucureşti, pentru 31 decembrie 2006.

Nu mai este corect să legăm România de Bulgaria

Europarlamentarul ecologist Joost Lagendijk a declarat, ieri, după prezentarea raportului CE, că Bulgaria nu este capabilă să adere la UE în 2007 şi că legarea ei de România nu mai este corectă. „Nu mai este corect să legăm România de Bulgaria, nu cred că Bulgaria este capabilă să adere în 2007, Bulgaria nu poate adera decît în 2008. Îmi pare rău că cele două state nu au fost disociate“, a spus Lagendijk. El a făcut această declaraţie în plenul Parlamentul European, după ce preşedintele Comisiei Europene Durao Barroso şi comisarul european pentru extindere, Ollie Rehn, au prezentat raportul de monitorizarea asupra progreselor României şi Bulgariei.

„Nu există lună de miere după noaptea nunţii“

Şeful Delegaţiei CE în România, Jonathan Scheele, a declarat ieri, la Bucureşti, că executivul european a confirmat faptul că România ar putea fi pregătită pentru aderare la 1 ianuarie 2007, dacă se va ocupa de problemele rămase nerezolvate. El a afirmat că, la 17 ani după evenimentele din 1989, România apare ca o ţară „care respectă drepturile fundamentale şi cu o economie în plin avînt“, dar a precizat că nu este vorba despre „o ţară perfectă, nici similară ţărilor care sînt deja membre UE, dar se apropie de ele, şi repede“. Totuşi, Scheele a subliniat că „nu există lună de miere după noaptea nunţii dintre România şi Uniunea Europeană“, iar „România trebuie să performeze ca stat membru din prima zi după aderare“. El a reluat punctele problematice semnalate în raportul de monitorizare al Comisiei Europene. Şi a insistat că „un sistem juridic independent, imparţial şi eficient, dotat pentru lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate este de o importanţă capitală“, iar România trebuie să continue acţiunea complexă a luptei împotriva corupţiei şi să demonstreze că obţine noi rezultate. Reprezentantul CE la Bucureşti a atras atenţia că România are nevoie de mărirea activităţii de colectare de taxe de la contribuabili şi trebuie să coopereze cu autorităţile fiscale din actualele state membre şi, în plus, va trebui să arate că poate cheltui corect şi eficient fondurile provenite de la contribuabilii europeni. „Comisia Europeană va reanaliza progresele României nu mai tîrziu de începutul lunii octombrie. Pe această bază, Comisia va decide dacă poate fi menţinută aderarea în 2007“, a afirmat Jonathan Scheele, reamintind şi că România va primi peste un miliard de euro pentru a se pregăti la timp pentru aderarea în 2007 şi mult mai mult după aderare.

Problemele Bulgariei

Chiar dacă reprezentanţi ai Bulgariei au organizat ieri o mică petrecere lîngă bufetul din sediul Parlamentului European, încingînd chiar o horă, premierul bulgar, Serghei Stanişev, crede că Sofia are nevoie de o „mobilizare maximă“ pentru a răspunde exigenţelor Comisiei Europene în vederea aderării la termen. „Concluziile raportului Comisiei Europene sînt încurajatoare şi sperăm să ne motiveze să ne dublăm eforturile. Acestea sînt obiective, formulează clar problemele, coincid cu analiza noastră şi ne oferă încredere în convingerea că orientarea şi ritmul reformelor sînt corecte“, a mai spus el. „Mai avem 227 de zile pînă la 1 ianuarie 2007, putem să reuşim“, a apreciat însă ministrul bulgar pentru afaceri europene, Meglena Kuneva, într-un comunicat publicat la Bruxelles. „Pentru comisarii europeni paharul este pe jumătate plin şi sînt necesare eforturi decisive pentru a-l umple“, susţine politologul Evgheni Dainov. El şi-a exprimat „îndoiala faţă de capacitatea Guvernului bulgar de a se mobiliza pentru a răspunde acestor aşteptări“, deoarece „Executivul nu este hotărît“. Potrivit economistului Krasen Stancev, directorul Institutului pentru Economie de Piaţă de la Sofia, mediile de afaceri nu sînt deranjate de o eventuală amînare a aderării.

„Ambele ţări au făcut eforturi foarte mari pentru a îndeplini cerinţele de aderare. Aşteptăm ca Bulgaria să intensifice lupta cu corupţia la nivel înalt iar România să continue lupta cu marea corupţie. Agricultura şi finanţele sînt cîteva domenii care mai trebuie să integreze acquis-ul comunitar. În octombrie vom face o nouă evaluare şi vom vedea dacă menţinem data de aderare 1 ianuarie 2007.“
Jose Manuel Durao Barroso, preşedintele Comisiei Europene

„Putem să fim mîndri de ultimul val de extindere. Situaţia este asemănătoare pentru România şi Bulgaria. Ambele ţări fac eforturi pentru a îndeplini criteriile de evaluare. Obiectivul nostru este să primim cele două ţări la 1 ianuarie 2007. De asemenea, avem obligaţia să ne asigurăm că România şi Bulgaria sînt pregătite. Ele vor putea adera la 1 ianuarie 2007 cu condiţia de recupera întîrzierile. Mai există loc de progres fiind necesar să fie continuate reformele. În România mai sînt patru domenii care ne îngrijorează, însă ele au scăzut de la 16, cîte erau în octombrie 2005. Clauza de salvgardare ar putea fi activată dacă sînt probleme în continuare pe domeniile sensibile. Sperăm ca parlamentele naţionale care nu au ratificat Tratatul de aderare a acestor două ţări să continue acest proces. Sînt convins că procedura aceasta lentă şi constructivă va duce la cele mai bune rezultate pentru România şi Bulgaria, precum şi pentru Europa.“

Olli Rehn, comisarul european pentru extindere

Barroso şi Rehn sînt la Bucureşti

uPreşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, şi comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, au sosit deja aseară a Bucureşti, pentru a discuta cu autorităţile române recomandările din raportul privind progresele în vederea aderării la UE. Cei doi oficiali europeni au fost întîmpinaţi de către ministrul de externe, Mihai Răzvan Ungureanu, de către şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, precum şi de către ambasadorul României la UE, Lazăr Comănescu. Barroso şi Rehn vor face declaraţii de presă, astăzi, la Palatul Victoria. Tot astăzi, ei se întîlnesc cu preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, Nicolae Văcăroiu şi Bogdan Olteanu, cu liderii grupurilor parlamentare, cu preşedintele comisiei pentru integrare europeană, Viorel Hrebenciuc, cu preşedintele comisiei pentru politică externă a Senatului, Mircea Geoană, precum şi cu preşedintele comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, Ştefan Glăvan.

Am scăpat de clauza de salvgardare

• România a intrat pe drumul care duce la poarta UE în decembrie 1999, cînd, la Consiliul European de la Helsinki, liderii statelor membre au decis că pot începe negocierile de aderare cu România. Obiectivul aderării la 1 ianuarie 2007 a fost acceptat însă cu mari rezerve de oficialii Uniunii Europene, care se îndoiau de capacitatea ţării noastre de a realiza reformele cerute. După încheierea negocierilor în decembrie 2004, clauza de salvgardare a rămas singurul mijloc de presiune asupra autorităţilor de la Bucureşti şi Sofia. În raportul de ieri, în special datorită rezultatelor ministrului de justiţie, Monica Macovei, şi a ministrului administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, România a scăpat de ameninţarea clauzelor pe corupţie şi securizarea frontierelor, singurele care puteau activa amînarea cu un an a aderării.

Vlădescu are steguleţ roşu, dar nu e îngrijorat

• Sistemele de comunicare a datelor între România şi ţările UE privind accizele şi TVA, în privinţa cărora a fost indicat un steguleţ roşu în raportul de monitorizare, vor fi funcţionale la 1 ianuarie 2007, a simţit nevoia să anunţe ieri ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu. El a apreciat că este vorba de o problemă tehnică, ce va fi rezolvată. „Orice fel de emoţie faţă de existenţa acestui steguleţ roşu trebuie să dispară, în mod clar este o problemă tehnică, am mai avut probleme tehnice de rezolvat, mai complicate decît aceasta“, a spus Vlădescu, precizînd că este vorba de un sistem tehnic de transmitere de date între România şi ţările membre privind decontările de TVA şi, de asemenea, de un sistem privind transmisia de date privind accizele. „Nu există nici un fel de motiv să ne îngrijorăm în acest moment“, a precizat ministrul finanţelor publice. Numai că în acest moment sistemul nu există, iar asta îngrijorează Comisia Europeană.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: