* Singurul oraº din þarã, cu excepþia Capitalei, pe care l-a vizitat preºedintele Austriei este Braºovul * Alegerea a fost motivatã ºi de legãturile pe care braºovenii le-au avut cu Austria în decursul istoriei, dar ºi de numeroasele investiþii austriece la Braºov
Braºovul a avut ieri oaspeþi de seamã. Heinz Fischer, preºedintele Austriei, însoþit de soþia sa Margit ºi de o delegaþie formatã din 12 miniºtri federali, reprezentanþi ai Ministerului Afacerilor Externe din Austria, oameni de afaceri ºi academicieni, a poposit pentru cîteva ore în oraºul nostru. Aflat de marþi în România, înaltul oaspete a dorit sã iasã din capitalã ºi sã viziteze un oraº reprezentativ al þãrii. Serviciul de Protocol al Preºedinþiei României i-a propus Braºovul, dînd astfel curs invitaþiei lansate de prefectul Aurelian Danu. Alegerea a fost motivatã de tradiþia multiculturalã a oraºului nostru, dar ºi de legãturile pe care braºovenii le-au avut cu Austria în decursul istoriei, pînã în prezent.
Dineu în vîrful hotelului
În jurul orei 13.00, preºedintele Austriei a descins la Hotelul Aro Palace, unde a fost întîmpinat de prefectul Aurelian Danu, de vicepreºedintele Consiliului Judeþean Vasile Butaru ºi de viceprimarii Adrian Gabor ºi Gabriel Andronache. Printre oficialitãþile care au þinut sã-l întîmpine pe ºeful statului austriac s-a numãrat Înalt PreaSfinþia Sa Laurenþiu Streza, mitropolitul Ardealului, alãturi de rectorul Universitãþii „Transilvania“, prof. univ. dr. ing. Ion Viºa. Delegaþia austriacã s-a oprit pentru cîteva momente în holul hotelului pentru a admira o expoziþie de icoane pe sticlã realizatã de meºteri braºoveni. A urmat primul moment oficial al vizitei - dineul - care a avut loc la salonul de la ultimul etaj al hotelului. În timpul mesei a avut loc discuþii interesante. Prefectul Aurelian Danu a fãcut o prezentare exhaustivã a Braºovului, pornind de la originile lui vechi de 770 de ani ºi pînã în momentul de faþã, cu toate tendinþele de dezvoltare pe care le are. La dineu au fost invitaþi ºi oameni de afaceri austrieci care au investiþii la Braºov, astfel încît oaspeþii sã afle direct de la concetãþenii lor care este mediul de afaceri ce ºi oportunitãþi economice oferã Braºovul.
La pas, pe strãzile Braºovului
Oaspeþii austrieci ºi gazdele lor au plecat apoi, pe jos, în plimbare pînã la Biserica Neagrã. Au mers prin Piaþa Enescu, iar în Piaþa Sfatului s-au oprit pentru a face poze cu telefoanele mobile. Pe traseu, preºedintele Heinz Fischer a aflat de la translatorul sãu cã nu cu mult timp în urmã, pe strãduþele din centrul vechi al Braºovului s-a „plimbat“ un urs, fapt care l-a mirat ºi l-a distrat în egalã mãsurã. Odatã ajunºi la Biserica Neagrã, oficialii austrieci ºi români au fost întîmpinaþi de preotul-paroh Christian Plajer, care le-a vorbit despre istoria lãcaºului de cult ºi despre arhitectonica lui. Preºedintele Austriei ºi ceilalþi oaspeþi au avut prilejul sã asculte orga Bisericii. Acordurile unui fragment de Johann Sebastian Bach, interpretat de organistul Eckhardt Schlandt, i-au fascinat pe toþi.
Lecþia despre Austria
Dupã ora 15.00, oaspeþii s-au deplasat la Prima ªcoalã Româneascã din ªcheii Braºovului. Preot prof. dr. Vasile Oltean, directorul muzeului, i-a arãtat preºedintelui Austriei cîteva dintre cãrþile vechi, de la Viena, pe care le pãstreazã la loc de cinste. Heinz Fischer a rãsfoit manualul din care învãþau elevii braºoveni în 1814, scris de profesorul Nicula Nicolau. Lecþia despre Austria avea pe atunci nu mai puþin de 40 de pagini, scrise în chirilicã. „Preºedintele a rãsfoit cartea ºi chiar a citit în chirilicã. Îmi cerea sã-i spun ce scrie acolo. I-a plãcut totul, ºi manuscrisul de secol XI, ºi cãrþile mai noi. În 20 de minute a vizitat tot muzeul. A fost încîntat cã ºi preºedintele Austriei din 1981 a venit în vizitã la prima ªcoalã Româneascã“, a povestit Vasile Oltean. El i-a dãruit o hartã, o paginã scoasã la tiparniþa Diaconului Coresi ºi o monografie a Primei ªcoli Româneºti, în limba germanã. Preºedintele Austriei a fost încîntat de cele vãzute la Braºov ºi a spus cã pleacã cu amintiri foarte plãcute din oraºul nostru.
„Închei aceastã scurtã vizitã pe care am fãcut-o în România, aici, într-o zonã atît de încãrcatã de tradiþii, într-un oraº în care am avut ocazia sã constat foarte multe legãturi între Austria ºi România. N-a existat nici un motiv anume pentru care am venit la Braºov. Pericolul mare care te paºte cînd ajungi ºef de stat este sã vezi numai capitale. De aceea, am dorit ca a doua parte a vizitei mele sã fie undeva în þarã. Mi s-a propus zona Braºovului datoritã legãturilor strînse dintre þãrile noastre. Acum, la plecare, constat cã a fost o alegere foarte fericitã ºi mã bucur cã am venit aici. Pãrãsesc Braºovul cu foarte multe amintiri plãcute. Vã urez mult succes în ceea ce întreprindeþi mai ales în urmãtoarea perioadã, în paºii pe care îi mai aveþi de parcurs spre Europa.“ Heinz Fischer, preºedintele Republicii Austria
Înfrãþire cu Salzburg
•
În timpul dineului, autoritãþile braºovene i-au dezvãluit preºedintelui Austriei intenþia municipalitãþii de a stabili o legãturã de colaborare cu oraºul Salzburg. Heinz Fischer a luat imediat legãtura cu guvernatoarea Salzburgului ºi a promis cã va sprijini intenþiile de înfrãþire între cele douã oraºe. Capitalã a statului cu acelaºi nume situat în apropierea graniþei cu Germania, oraºul Salzburg este al doilea ca mãrime din Austria ºi are 145 de mii de locuitori. Situat la poalele Alpilor austrieci, el este o destinaþie turisticã minunatã în toate anotimpurile, atracþiile sale fiind construcþiile în stil baroc, aflate în patrimoniul mondial UNESCO ºi mai ales casa în care s-a nãscut Wolfgang Amadeus Mozart.
Al cincilea investitor
•
În judeþul Braºov, Austria ocupã locul cinci la investiþiile realizate în capitalul social. În schimb, pe plan naþional austiecii sînt lideri, dupã ce Erste Bank a preluat BCR, iar OMV a cumpãrat Petrom. Printre societãþile austriece care îºi desfãºoarã activitatea în oraºul nostru se numãrã Kronospan (unul dintre cei mai mari investitori din România în plãci aglomerate), Holver (firmã care activeazã în industria lemnului), Schiedel (sisteme de coºuri), Carb (cariere, balastiere), Austria General Invest (firmã de comerþ cu electrocasnice), ºi Siemens (investiþie IT la Universitatea „Transilvania“).
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!