Autentificare
Ziarul care vorbeºte cu braºovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima paginã
Publicitate

La 1 Mai nu mai e 1 Mai

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: » Andrei PAUL , 01.05.2006
* În sãtucul braºovean 1 Mai nu mai trãiesc decît vreo patru suflete care sã-ºi aminteascã de veselele petreceri ale minerilor de 1 Mai

1 Mai este un sãtuc pitit la 18 kilometri de Braºov. Pe vremuri, de 1 Mai, în colonia de mineri înfiinþatã de un neamþ acum o sutã de ani, era mare sãrbãtoare. Pregãtirile începeau cu cel puþin o sãptãmînã înainte, iar oamenii se veseleau apoi cel puþin trei zile, ca-n poveºti. Acum, în aºezarea uitatã de lume, în prima zi din mai, nu mai vezi decît fumul unor grãtare, prin unele curþi mai chivernisite. „He-he!, cum era de 1 Mai! Cînd era mina, venea lumea din toate satele din jur. Veneau «linghiºpiruri», veneau orchestre, toatã lumea se veselea. Cît era valea asta de lungã, numai oameni. Chefuiam, aduceau toþi cîte ceva, din toate pãrþile. Cam aºa, ca la Cerbul de Aur, se strîngea lumea în sat“, îºi aduce aminte nea Traian Bãlãu. Doar el ºi încã vreo trei foºti mineri de vîrsta lui mai trãiesc ca sã poatã povesti cum era pe vremea lui la 1 Mai.

Pe vremuri, de 1 Mai, în colonia 1 Mai era mare sãrbãtoare. Pregãtirile începeau cu cel puþin o sãptãmînã înainte, iar oamenii se veseleau cel puþin trei zile, ca-n poveºti. Acum, în aºezarea braºoveanã uitatã de lume nu mai vezi decît fumul unor grãtare, prin unele curþi mai chivernisite. Pe uliþa care face legãtura cu drumul judeþean 112 A, rareori trece cîte-o maºinã care stîrneºte praful de prin gropi. În ajunul lui întîi mai, în colonia botezatã în cinstea zilei de 1 Mai Muncitoresc e liniºte. Doar cîþiva tineri stau adunaþi în vatra satului, în faþa unui pãrculeþ de joacã pentru copii, între singurul telefon public ºi „Alimentara“, cum s-a obiºnuit lumea sã spunã. Acolo e ºi staþia pentru microbuzele care merg spre Braºov. ªi tot acolo se terminã ºi asfaltul.

Tuºa Virginia

1 Mai este un sãtuc pitit la 18 kilometri de Braºov. Colonia a fost o aºezare de mineri, ridicatã în jurul minei de cãrbune. Asta, mult înainte de comuniºti, cam acum o sutã de ani. Pe atunci se numea Concordia. Înainte de rãzboi era a unei famii de nemþi, pe nume Honecker. Dar neamþul a fost nevoit sã plece, iar comuniºtii nu prea s-au omorît cu grija pentru aºezarea care le era „cam peste mînã“. Au botezat-o însã „Mina 1 Mai“. ªi aºa i-a rãmas numele, pînã astãzi. Mina s-a închis de mult. „De prin ’64, parcã, sau sã fi fost din ’63?! Cã nu mai þin minte aºa de bine, la anii mei“, îºi scormoneºte memoria tuºa Virginia (foto jos). Stã pe o bancã în curte. κi trage sufletul în sfînta zi de duminicã ºi e gata sã povesteascã despre cum era „pe atuncea“. „Era foarte bine, cã la mineri le aduceau de toate, nu era rãu. Ce nu gãseai la oraº, gãseai aicea. ªi venea lume din toate satele din jur“. Asta îºi aminteºte, ca ieri, bãtrînica. „Apoi au închis mina ºi au fãcut un Olefeu acolo. De fapt un depozit de murãturi. Asta numai pînã la revoluþie, cã dup’aia, s-a închis ºi depozitu’. Acum l-a luat un particular. A fãcut fabricã de cãrãmizi“, mã lãmureºte tuºa.

Muncã pentru femei

Virginia Burduf are 72 de ani ºi e unul dintre puþinii oameni din sat care au lucrat la minã ºi mai pot povesti cum erau acele vremuri. „Ar mai fi nea Genicã, da’ are Parkinson, sãracu’, ºi tremurã de nu-nþelegi ce spune. Mai e ºi Iosif Popa, da’ ºi el se simte cam rãu. ªi nea Traian Bãlãu mai ºtie povestea. útia trei ºi cu mine. Dar eu am fost acolo numai vreo doi ani. Cam atîþia am mai rãmas. Restul au plecat pe lumea cealaltã. Tineretul n-a mai prins mina, ºi n-are ce povesti“, mã avetizeazã Virginia. „Eu, de la 17 ani m-am dus la muncã. Am lucrat ca mecanic, la pompele de apã. ªi la troliu, la scos vagoneþii. Erau o mulþime de femei la minã, atuncea, cã aveau nevoie, la treburi de-astea, mai uºoare“, povesteºte ea. Ca sã nu fie de mirare, se-apucã sã explice: „Pãi da, era mai uºor, cã nu prea era muncã fizicã. Erau numai niºte tablouri de comandã, ºi nu fãceam decît sã apãs pe butoane, sau sã trag de frîne“. Pompele erau pentru scos apa din minã. „Erau niºte ºoaturi mari, la fiecare abataj. Adicã niºte gropi mari, aºa, cam cît o casã, unde se scurgea apa din din pompe. ªi pompele trebuiau pornite ºi oprite, cam la trei patru ore. Erau multe pompe, ºi eu le supravegheam. ªi pînã treceam pe la toate, se cam scurgea timpul, ºi numai bine ajungeam sã le opresc, sau sã le dau drumul din nou, dupã cum era nevoie“, îºi aduce ea aminte. La troliul cu care se scoteau vagoneþii din minã era ceva mai greu, dar ea era tot la un fel de panou de comandã. ªi o ajutau soldaþii, „cã pe vremea aia puteai sã faci armata la locul de muncã, ºi mulþi bãrbaþi rãmîneau în sat“.

„Aºa sfîrºeau mai toþi minerii“

ªi-a cunoscut bãrbatul tot la minã. „El era artificier. El din judeþul Alba, eu de-aici, din judeþul Braºov. Ne-am cãsãtorit dupã ce-am fost în vorbã cam un an ºi jumate. Cînd s-a închis mina, el a plecat la hidrocentrala de la Argeº. Dupã un an, am plecat ºi eu dupã el, cã erau copiii la ºcoalã. Pe urmã, a lucrat prin Moldova, la metale rare. Acolo s-a îmbolnãvit, l-a iradiat. De asta a ºi murit, Dumnezeu sã-l ierte! Aºa sfîrºeau mai toþi minerii“, îºi deapãnã povestea bãtrîna. Îmi mai spune cã înainte de a se închide mina 1 Mai, bãrbatul a lucrat mulþi ani ºi în echipa de salvare. „Era cu buteliile de oxigen, cã unii se intoxicau cu gaze, ºi mergea dupã ei. Mulþi au mai murit la minã, da’ nu din cauza gazelor, mai mult cînd se mai surpa galeria. Acuma, în sat, oamenii muncesc pe unde pot. Care la privaþi, care la pãdure, care la sere... ce gãsesc“, intervine în discuþie Dorel, unul dintre fiii tuºei Virginia. Cu gîndurile la trecutul greu pentru care s-a ales cu o pensie de trei milioane, tuºa îºi mîngîie pisica favoritã. „Vrednicã ºi cuminte“, mi-o laudã ea, hotãrîtã sã alunge amintirile. „Are patru pui, ºi îs deja promiºi, cã uite ce frumoºi sînt!“, mi-i aratã ea.

Vagonetar din ’55 ºi pînã în ’63

Dorel se oferã sã-mi fie ghid prin sat, pînã la poarta lui nea Traian Bãlãu. Îl gãsim odihnindu-se în curte, pe un fotoliu de Dacie. Ascultã muzicã ºi citeºte dintr-o carte cu file îngãlbenite - „Rugãciuni ºi învãþãturi de credinþã ortodoxã“. Din cînd în cînd, mai trage cîte-un gît dintr-o sticlã de bere care i se odihneºte lîngã picioare, la umbrã, în iarbã. Zîmbeºte cînd aflã de ce-am venit. „He-he! Pãi, bag seamã cã am cam rãmas ultimul miner care sã mai povesteascã ceva. Cã am fost vagonetar din 8 martie ’55 ºi pînã în ’63, cînd s-a închis mina. ªi mulþumesc lui Dumnezeu, încã mã mai þin. Beau, mãnînc, de muncit nu prea mai pot, cã obosesc repede, cã mã supãrã plãmînii“, spune bãrbatul. Are 68 de ani, patru copii ºi zece nepoþi. A prins apã la plãmîni la hidrocentrala de la Corbeni, pe Argeº, acolo unde au lucrat mai toþi minerii din colonia 1 Mai dupã ce s-a închis mina. „Toatã ziua în apã pînã la genunchi, numai cu haine de cauciuc, cum sã nu te îmbolnãveºti“, explicã el. Ultima datã a fost în spital înainte de Paºti, la Stejãriº, la Braºov. „Mi-au gãsit de toate, ºi cu plãmînii, ºi cu inima, ºi cu stomacul. Da’ ce nu-þi gãsesc doctorii la anii mei!?“, glumeºte el. Tusea hîrîitã care-i iese din gît, îi întrerupe cuvintele. ªi îi aduce mereu aminte de TBC-ul vindecat „cu sechele“, aºa cum scrie ºi pe biletul de ieºire din spital.

1 Mai muncitoresc

„He-he! Pãi cum era de 1 Mai! Cînd era mina, începeau pregãtirile cu o sãptãmînã înainte! Venea lumea din toate satele din jur. Veneau «linghiºpiruri», veneau orchestre, toatã lumea se veselea. Cît era valea asta de lungã, numai oameni. Chefuiam, aduceau toþi cîte ceva, din toate pãrþile. Cam aºa, ca la Cerbul de Aur, se strîngea lumea în sat“, îºi aduce el aminte. „Pe toate coastele se strîngea cîte-o gaºcã de zece prieteni, ºi nu lipsea la niciuna cîte-o ladã, douã, de bere“, spune, ºi mai ia o duºcã din sticlã. Aºa, cu mãsurã, de parcã atunci ºi-a adus aminte de ea. „De drag aºteptai sã vinã întîi de mai. Era ºi brigadã artisticã, am fost ºi eu. Era frumos. Dãdeam spectacole pe scenã, se ocupau profesorii de noi. Acum, nu se mai ocupã nimeni“, povesteºte omul. Povesteºte ºi de grãtare, de mititei, de focuri încinse peste tot. „Deh, atunci mînca lumea fripturi, cã n-avea carne. Acuma nu mai mãnîncã, cã n-are lumea bani“, bate nea Traian ºaua, sã priceapã iapa.

„Erau bani, nu glumã“

„Acuma, pe aici, plînge toatã lumea. N-auzi nicãieri o muzicã ºi-o veselie. Care mai poate sã munceascã, pune în pãmînt, sã creascã recoltã. Care nu, ia pe datorie, de la Alimentara. Noroc cu omu’ ãla, cã e bun la inimã“, se întristeazã bãtrînul. „Înainte, de drag aºteptai sã vinã sãrbãtorile, cã era valea plinã de lume“, adaugã el. ªi se aduna lumea, ºi de 1 Mai, ºi de Ziua Minerului, ºi de Sfînta Varvara, care se serba în prima duminicã din august, ºi de 23 August, de Ziua Naþionalã. „De unu mai, niciodatã nu se lucra. Ne dãdeau ºi primã. útia cu funcþii mai mici, luam primã cam la 150 de lei. Inginerii ºi care avea grad mai mare, sau care era premiat pentru cît a muncit, luau ºi cîte 500 de lei. O grãmadã de bani, pe vremea aia. Îþi ajungeau sã trãieºti aproape o lunã. Eu am luat cel mai mult 350 de lei, dar erau bani, nu glumã“, mai spune el. „Acu, s-a mai rãcit lumea. Fiecare stã la casa lui. Nu mai vine nimeni. Cine sã mai vinã? Doar aºa, poate sã mai vinã cîte unu’ de pe la Braºov, sã-ºi facã vreo casã, cã e liniºte ºi frumos aici“.

Poveºti vechi, speranþe noi

Nea Trãian îºi aminteºte ºi poveºti din vremea neamþului Honecker. „Era inginer. Avea un aparat ºi venea cu el în galerie. Îl punea pe pereþi, sau pe vatrã, adicã pe podeaua galeriei, ºi dupã ce mãsura, îi spunea minerului: «Dragul meu - cã aºa îi era vorba - aici mergem mai departe cã avem cãrbune». ªi la cel mult 10 metri, dãdea de filon. Apoi se bãtea suitoarea ºi planul înclinat - astea erau galeriile care încadrau filonul - ºi apoi strãpungeau cu galerii laterale. Cel mai gros strat de cãrbune era de 15 metri. Cãrbune brun, de munte, din cel mai bun. ªi acum sînt pline dealurile astea, dar probabil cã nu mai vor cãrbune, sã-l exploateze“, povesteºte nea Traian. În minã erau ºi ierarhii: miner, ajutor de miner, vagonetar. Meseria se fura, ca orice altã meserie. Muncã grea, cu tîrnãcopul ºi lopata. „Numa’ 28 de ani am lucrat. Din care 8 la 1 Mai“, spune omul, cu mîndrie. A ieºit la pensie în 26 iulie 1988. Pe decizia de pensionare are însã vechime de 47 de ani, 3 luni ºi 26 de zile. ªi o pensie de 3.679 de lei. „Mi-a dat rãposatu’ ãla rãu o pensie bunã, ºi oamenii ãºtia buni mi-au dat altã pensie, ºi mai bunã, sã pot sã mor mai repede. 500 de lei noi. Porcãrie curatã! Da’ la cine sã te plîngi? Cã nu-þi zice nimeni nimic, nu te puºcã, da’ nici nu-þi dã nimic în plus“, glumeºte amar nea Traian. Mai are totuºi o speranþã, cã nu i-au calculat toate sporurile la recalculare, ºi dacã vine la Braºov sã le arate, poate îi mai creºte pensia puþin.

Se schimbã lumea

Mina n-a murit de tot. Dar nici nu mai trãieºte. Nea Traian ºi Dorel merg cu mine, sã-mi arate locul. Casa fostului miner este chiar în vîrful unui deal, lîngã fosta fabricã de brichete. „Brichete de-alea de cãrbune, pentru furnale, nu de-alea de aprins þigara“, mustãceºte bãtrînul, arãtîndu-mi construcþiile de beton, atîta cît au mai rãmas în picioare, printre care pasc acum cîteva vite ºi un cal. Pe strada acoperitã cu pietriº, pe care mergem, era odatã o cale feratã. „Încãrcau trenurile cu cãrbune ºi mergeau pînã la Codlea. Era locomotivã de-aia cu aburi, cã doar cãrbune aveau destul. De la Codlea, schimbau locomotiva“, îmi explicã Dorel. Jur-împrejur sînt case de piatrã, sãnãtoase, construite în locul vechilor barãci. În actuala ºcoalã, pe vremuri era atelierul de tîmplãrie al minei. Cantina s-a transformat în sediu pentru fabrica de cãrãmidã. Numai Cãminul Cultural mai are aceeaºi destinaþie. Pînã ºi relieful s-a schimbat. „Toate dealurile astea mici pe care le vedeþi - îmi aratã nea Traian - sînt halde de steril adus din galerii. Sturþ, aºa-i ziceam“. Acum, peste ele a crescut iarba, ºi chiar s-au construit cîteva case. Pe gardul bisericii, o emblemã cu douã ciocane încruciºate face concurenþã crucii de pe turlã, amintind de vechea minã.

Concordia, doar cîteva litere

Trecem de poarta actualei fabrici de cãrãmidã ºi pavele, dupã ce luãm încuviinþarea de la responsabilul de depozit. Am promis cã nu facem fotografii decît la gura galeriei, ºi asta-i spunem ºi lui Petru Stoichevici, electrician pe vremea fabricii de murãturi, ºi mai apoi paznic. El n-a prins mina, era prea tînãr pe atunci. Se asigurã cã am primit învoirea de la responsabil, apoi ne lasã sã mergem la galerie. Cîteva stive de cãrãmidã, cîteva de pavele, un camion ºi cîteva clãdiri cam dãrãpãnate mai aduc aminte de vechile secþii ale minei, devenite depozite de murãturi. Nea Traian mi le înºirã pe toate: ºi grupul de întreþinere pentru pompe, ºi atelierul de ascuþit uneltele pentru minã, ºi locul vechi în care se descãrcau vagoneþii, ºi depozitul de lemn pentru grinzile de susþinere ale galeriilor, ºi cîte altele or mai fi fost. La capãtul curþii, o baltã mare, plinã de pãpuriº ºi mãtasea-broaºtei. ªi chiar sub deal, ce a mai rãmas din bolta intrãrii. „Concordia“, se mai poate vedea scris pe bolta de beton. „Ia uite, mãi Dorele, nici nu ºtiam cã au astupat-o de tot. Cum trece timpul...“, picã pe gînduri nea Traian, cocoþat pe cimentul umed.

Ziua celor ce muncesc vine din America

• La 1 mai 1886, sindicatele din SUA, reunite în Federaþia Americanã a Muncii, au declarat o grevã generalã pentru a susþine dreptul ca ziua de muncã sã aibã opt ore. Oameni de pe întreg cuprinsul SUA s-au alãturat grevei. Oraºul Chicago a fost paralizat de prezenþa fãrã precendent a celor 350.000 de muncitori veniþi din toate statele. La un moment dat în Piaþa Centralã, chiar în mijlocul poliþiºtilor, a explodat o bombã. Forþele de ordine au tras atunci la întîmplare în mulþime. Opt lideri ai greviºtilor au fost arestaþi ºi apoi condamnaþi la moarte. În memoria acelei zile, în 1889, prima Internaþionalã Socialistã din Europa declara 1 mai „Ziua Muncii“.

Defilãri de 1 Mai muncitoresc

• Cu timpul, 1 Mai a devenit sãrbãtoarea muncii în majoritatea þãrilor lumii. În România, aceastã zi a fost sãrbãtoritã pentru prima datã de cãtre miºcarea socialistã în 1890. În timpul regimului comunist, ziua de 1 mai era un prilej de propagandã proletarã. Autoritãþile organizau defilãri grandioase, coloanele de muncitori fiind nevoite sã scandeze lozinci ºi sã poarte pancarte uriaºe în care sã elogieze comunismul ºi pe „falnicii“ sãi conducãtori. În ultima perioada a regimului Ceauºescu, „geniul din Carpaþi“ a înlocuit defilãrile de 1 Mai cu o zi în care se „sãrbãtorea prin muncã“.

Bãtrînul Armindeni

• În satele româneºti, în tradiþia popularã, în prima zi a lunii mai este sãrbãtoarea de Armindeni. O serbare veselã, cîmpeneascã, datã în cistea prorocului Ieremia. Se spune cã, dacã vrei sã fii sãnãtos tot anul, trebuie ca în dimineaþa de Armindeni sã te speli pe faþã ºi pe mîini cu rouã ºi sã-þi petreci toata ziua în aer liber. Tot în aceastã zi, gospodarii trebuie sã bea vin roºu, pentru rãmîne sãnãtoºi ca fierul tot anul. În unele sate, feciorii pun la porþile fetelor de mãritat copãcei tineri. În alte zone, toþi sãtenii îºi împodobesc casele cu ramuri de salcie, stejar sau fag. Obiceiul îºi are originea într-o legendã potrivit cãreia evreii care au vrut sã-l trãdeze pe Iisus i-au însemnat noaptea casa cu o rãmuricã verde. Cînd soldaþii romani au venit sã-l aresteze, au rãmas uimiþi sã vadã cã toate casele aveau rãmurele.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ºi de prietenii tãi!
Comentarii:



Articole la Prima paginã




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpãrã aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ ªtiri Brasov


    27 de vagoane cu lemn fãrã acte, într-un tren de marfã depistat de Garda Forestierã Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Prima paginã


    Cum va adapta Tãtaru paturile ATI lipsã de la Brașov?


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat „smart-city“


    Brașovul s-ar putea înfrãți cu orașul Sejong din Coreea de Sud


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Într-o lunã, mountain-bikerii vor putea coborî din Postãvarul în Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Premierã


    Autogara va avea gazon pe acoperiș


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sala Polivalentã va fi construitã cu bani de la Guvern


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Clãdirile fostei pieþe de la Triaj vor fi demolate


    04.08.2020
  • ➤ National


    Schimbãri mari


    Dispar notele la Religie, Desen, Muzicã și Sport


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Scapi de depresie și obosealã cu Rhodiola rosea


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Avertisment


    Un asimptomatic este un pericol pentru cei din jur


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    România va primi de la Comisia Europeanã peste 25.000 de flacoane de Remdesivir


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Fã salate de andive dacã vrei sã slãbești


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Afinele, boabe de sãnãtate


    04.08.2020
  • ➤ Life


    S-a dat de gol


    Andreea Mantea s-a logodit cu iubitul misterios


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Ruby face senzație în Grecia


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Zeny a împlinit 2 ani


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    10 remedii care te scapã de muºcãturile de þânþari


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ce trebuie sã faci dacã ai început sã iei în greutate?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    Centru de Excelențã al Federației Române de Handbal la Sfântu Gheorghe


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    PROMOVARE ÎN LIGA 1


    Euforie!


    04.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un proiect pierdut?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR CLUJ, noua și vechea campioanã a României


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    Femeie accidentatã pe o trecere de pietoni din Brașov


    03.08.2020
  • ➤ National


    Schimbãri mari la gimnaziu: dispar notele la Religie, Desen, Muzicã și Sport și sunt tãiate ore de Fizicã și Chimie


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    Brașovul s-ar putea înfrãți cu capitala administrativã a Republicii Coreea


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    Spectator la Opera Brașov, numai cu mascã


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    30 de noi cazuri COVID în Brașov, 823 noi cazuri în România


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    Noua Garã din Brașov va avea gazon pe acoperiș


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    UTA și FC Argeș au promovat direct, CS Mioveni merge la baraj


    03.08.2020
  • ➤ Prima paginã


    Cum este bãtut Brașovul de Sibiu la spital nou-nouț


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De la 1 august


    La postul BBC World ruleazã clipuri de promovare a Brașovului


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovul are în continuare peste 400 de pacienți cu COVID-19 internați în spitale


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Noile reþele de apã din Brașov au fost puse în funcþiune


    03.08.2020
  • ➤ Religie


    Tradiții


    Postul Sfintei Mãrii poate sã împlineascã dorințe, dacã este ținut cu smerenie


    03.08.2020
  • ➤ National


    Barometru IMAS - Europa FM


    PNL și PSD, în creștere ușoarã în opțiunile electorale


    03.08.2020
  • ➤ National


    Alegeri locale 2020: A fost constituit Biroul Electoral Central


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Senzații


    Antonia face iar valuri


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Anca Țurcașiu începe o viațã nouã


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana ține pasul la 50 de ani


    03.08.2020
  • ➤ Life


    O vulpe a furat aproape 100 de pantofi din Berlin


    03.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine sã știți


    Reguli de pandemie în cabinetele stomatologice


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Mitrițã, eliminat din playoff-ul MLS


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Au luat Cupa și au scãpat-o pe gazon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    AUTO


    Trofeul Râșnov, a treia victorie a lui Emil Nestor în acest sezon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Viitorul și Dinamo luptã pentru locul în UEFA Youth League


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    „Festival” de goluri pentru Corona


    03.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un bilet în plus


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    A murit fostul deputat PNL de Brașov Gheorghe Gabor


    02.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Restricþii pe DN 1

    Articolul urmãtor


    Junii au scos Braºovul în stradã

    Prima pagin� | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (�i) acest site folose�te cookie-uri proprii �i ale ter�ilor. Set�ri Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Por�ile istoriei

    www.monitorulexpres.ro

    | | |
    2003 - 2021 © Marius Mihuþoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 32 milisecunde, încãrcat în milisecunde