Autentificare
Ziarul care vorbete cu braovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagin
Publicitate

La 1 Mai nu mai e 1 Mai

×


n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Andrei PAUL , 01.05.2006
* n stucul braovean 1 Mai nu mai triesc dect vreo patru suflete care s-i aminteasc de veselele petreceri ale minerilor de 1 Mai

1 Mai este un stuc pitit la 18 kilometri de Braov. Pe vremuri, de 1 Mai, n colonia de mineri nfiinat de un neam acum o sut de ani, era mare srbtoare. Pregtirile ncepeau cu cel puin o sptmn nainte, iar oamenii se veseleau apoi cel puin trei zile, ca-n poveti. Acum, n aezarea uitat de lume, n prima zi din mai, nu mai vezi dect fumul unor grtare, prin unele curi mai chivernisite. He-he!, cum era de 1 Mai! Cnd era mina, venea lumea din toate satele din jur. Veneau linghipiruri, veneau orchestre, toat lumea se veselea. Ct era valea asta de lung, numai oameni. Chefuiam, aduceau toi cte ceva, din toate prile. Cam aa, ca la Cerbul de Aur, se strngea lumea n sat, i aduce aminte nea Traian Blu. Doar el i nc vreo trei foti mineri de vrsta lui mai triesc ca s poat povesti cum era pe vremea lui la 1 Mai.

Pe vremuri, de 1 Mai, n colonia 1 Mai era mare srbtoare. Pregtirile ncepeau cu cel puin o sptmn nainte, iar oamenii se veseleau cel puin trei zile, ca-n poveti. Acum, n aezarea braovean uitat de lume nu mai vezi dect fumul unor grtare, prin unele curi mai chivernisite. Pe ulia care face legtura cu drumul judeean 112 A, rareori trece cte-o main care strnete praful de prin gropi. n ajunul lui nti mai, n colonia botezat n cinstea zilei de 1 Mai Muncitoresc e linite. Doar civa tineri stau adunai n vatra satului, n faa unui prcule de joac pentru copii, ntre singurul telefon public i Alimentara, cum s-a obinuit lumea s spun. Acolo e i staia pentru microbuzele care merg spre Braov. i tot acolo se termin i asfaltul.

Tua Virginia

1 Mai este un stuc pitit la 18 kilometri de Braov. Colonia a fost o aezare de mineri, ridicat n jurul minei de crbune. Asta, mult nainte de comuniti, cam acum o sut de ani. Pe atunci se numea Concordia. nainte de rzboi era a unei famii de nemi, pe nume Honecker. Dar neamul a fost nevoit s plece, iar comunitii nu prea s-au omort cu grija pentru aezarea care le era cam peste mn. Au botezat-o ns Mina 1 Mai. i aa i-a rmas numele, pn astzi. Mina s-a nchis de mult. De prin 64, parc, sau s fi fost din 63?! C nu mai in minte aa de bine, la anii mei, i scormonete memoria tua Virginia (foto jos). St pe o banc n curte. κi trage sufletul n sfnta zi de duminic i e gata s povesteasc despre cum era pe atuncea. Era foarte bine, c la mineri le aduceau de toate, nu era ru. Ce nu gseai la ora, gseai aicea. i venea lume din toate satele din jur. Asta i amintete, ca ieri, btrnica. Apoi au nchis mina i au fcut un Olefeu acolo. De fapt un depozit de murturi. Asta numai pn la revoluie, c dupaia, s-a nchis i depozitu. Acum l-a luat un particular. A fcut fabric de crmizi, m lmurete tua.

Munc pentru femei

Virginia Burduf are 72 de ani i e unul dintre puinii oameni din sat care au lucrat la min i mai pot povesti cum erau acele vremuri. Ar mai fi nea Genic, da are Parkinson, sracu, i tremur de nu-nelegi ce spune. Mai e i Iosif Popa, da i el se simte cam ru. i nea Traian Blu mai tie povestea. útia trei i cu mine. Dar eu am fost acolo numai vreo doi ani. Cam atia am mai rmas. Restul au plecat pe lumea cealalt. Tineretul n-a mai prins mina, i n-are ce povesti, m avetizeaz Virginia. Eu, de la 17 ani m-am dus la munc. Am lucrat ca mecanic, la pompele de ap. i la troliu, la scos vagoneii. Erau o mulime de femei la min, atuncea, c aveau nevoie, la treburi de-astea, mai uoare, povestete ea. Ca s nu fie de mirare, se-apuc s explice: Pi da, era mai uor, c nu prea era munc fizic. Erau numai nite tablouri de comand, i nu fceam dect s aps pe butoane, sau s trag de frne. Pompele erau pentru scos apa din min. Erau nite oaturi mari, la fiecare abataj. Adic nite gropi mari, aa, cam ct o cas, unde se scurgea apa din din pompe. i pompele trebuiau pornite i oprite, cam la trei patru ore. Erau multe pompe, i eu le supravegheam. i pn treceam pe la toate, se cam scurgea timpul, i numai bine ajungeam s le opresc, sau s le dau drumul din nou, dup cum era nevoie, i aduce ea aminte. La troliul cu care se scoteau vagoneii din min era ceva mai greu, dar ea era tot la un fel de panou de comand. i o ajutau soldaii, c pe vremea aia puteai s faci armata la locul de munc, i muli brbai rmneau n sat.

Aa sfreau mai toi minerii

i-a cunoscut brbatul tot la min. El era artificier. El din judeul Alba, eu de-aici, din judeul Braov. Ne-am cstorit dup ce-am fost n vorb cam un an i jumate. Cnd s-a nchis mina, el a plecat la hidrocentrala de la Arge. Dup un an, am plecat i eu dup el, c erau copiii la coal. Pe urm, a lucrat prin Moldova, la metale rare. Acolo s-a mbolnvit, l-a iradiat. De asta a i murit, Dumnezeu s-l ierte! Aa sfreau mai toi minerii, i deapn povestea btrna. mi mai spune c nainte de a se nchide mina 1 Mai, brbatul a lucrat muli ani i n echipa de salvare. Era cu buteliile de oxigen, c unii se intoxicau cu gaze, i mergea dup ei. Muli au mai murit la min, da nu din cauza gazelor, mai mult cnd se mai surpa galeria. Acuma, n sat, oamenii muncesc pe unde pot. Care la privai, care la pdure, care la sere... ce gsesc, intervine n discuie Dorel, unul dintre fiii tuei Virginia. Cu gndurile la trecutul greu pentru care s-a ales cu o pensie de trei milioane, tua i mngie pisica favorit. Vrednic i cuminte, mi-o laud ea, hotrt s alunge amintirile. Are patru pui, i s deja promii, c uite ce frumoi snt!, mi-i arat ea.

Vagonetar din 55 i pn n 63

Dorel se ofer s-mi fie ghid prin sat, pn la poarta lui nea Traian Blu. l gsim odihnindu-se n curte, pe un fotoliu de Dacie. Ascult muzic i citete dintr-o carte cu file nglbenite - Rugciuni i nvturi de credin ortodox. Din cnd n cnd, mai trage cte-un gt dintr-o sticl de bere care i se odihnete lng picioare, la umbr, n iarb. Zmbete cnd afl de ce-am venit. He-he! Pi, bag seam c am cam rmas ultimul miner care s mai povesteasc ceva. C am fost vagonetar din 8 martie 55 i pn n 63, cnd s-a nchis mina. i mulumesc lui Dumnezeu, nc m mai in. Beau, mnnc, de muncit nu prea mai pot, c obosesc repede, c m supr plmnii, spune brbatul. Are 68 de ani, patru copii i zece nepoi. A prins ap la plmni la hidrocentrala de la Corbeni, pe Arge, acolo unde au lucrat mai toi minerii din colonia 1 Mai dup ce s-a nchis mina. Toat ziua n ap pn la genunchi, numai cu haine de cauciuc, cum s nu te mbolnveti, explic el. Ultima dat a fost n spital nainte de Pati, la Stejri, la Braov. Mi-au gsit de toate, i cu plmnii, i cu inima, i cu stomacul. Da ce nu-i gsesc doctorii la anii mei!?, glumete el. Tusea hrit care-i iese din gt, i ntrerupe cuvintele. i i aduce mereu aminte de TBC-ul vindecat cu sechele, aa cum scrie i pe biletul de ieire din spital.

1 Mai muncitoresc

He-he! Pi cum era de 1 Mai! Cnd era mina, ncepeau pregtirile cu o sptmn nainte! Venea lumea din toate satele din jur. Veneau linghipiruri, veneau orchestre, toat lumea se veselea. Ct era valea asta de lung, numai oameni. Chefuiam, aduceau toi cte ceva, din toate prile. Cam aa, ca la Cerbul de Aur, se strngea lumea n sat, i aduce el aminte. Pe toate coastele se strngea cte-o gac de zece prieteni, i nu lipsea la niciuna cte-o lad, dou, de bere, spune, i mai ia o duc din sticl. Aa, cu msur, de parc atunci i-a adus aminte de ea. De drag ateptai s vin nti de mai. Era i brigad artistic, am fost i eu. Era frumos. Ddeam spectacole pe scen, se ocupau profesorii de noi. Acum, nu se mai ocup nimeni, povestete omul. Povestete i de grtare, de mititei, de focuri ncinse peste tot. Deh, atunci mnca lumea fripturi, c n-avea carne. Acuma nu mai mnnc, c n-are lumea bani, bate nea Traian aua, s priceap iapa.

Erau bani, nu glum

Acuma, pe aici, plnge toat lumea. N-auzi nicieri o muzic i-o veselie. Care mai poate s munceasc, pune n pmnt, s creasc recolt. Care nu, ia pe datorie, de la Alimentara. Noroc cu omu la, c e bun la inim, se ntristeaz btrnul. nainte, de drag ateptai s vin srbtorile, c era valea plin de lume, adaug el. i se aduna lumea, i de 1 Mai, i de Ziua Minerului, i de Sfnta Varvara, care se serba n prima duminic din august, i de 23 August, de Ziua Naional. De unu mai, niciodat nu se lucra. Ne ddeau i prim. útia cu funcii mai mici, luam prim cam la 150 de lei. Inginerii i care avea grad mai mare, sau care era premiat pentru ct a muncit, luau i cte 500 de lei. O grmad de bani, pe vremea aia. i ajungeau s trieti aproape o lun. Eu am luat cel mai mult 350 de lei, dar erau bani, nu glum, mai spune el. Acu, s-a mai rcit lumea. Fiecare st la casa lui. Nu mai vine nimeni. Cine s mai vin? Doar aa, poate s mai vin cte unu de pe la Braov, s-i fac vreo cas, c e linite i frumos aici.

Poveti vechi, sperane noi

Nea Trian i amintete i poveti din vremea neamului Honecker. Era inginer. Avea un aparat i venea cu el n galerie. l punea pe perei, sau pe vatr, adic pe podeaua galeriei, i dup ce msura, i spunea minerului: Dragul meu - c aa i era vorba - aici mergem mai departe c avem crbune. i la cel mult 10 metri, ddea de filon. Apoi se btea suitoarea i planul nclinat - astea erau galeriile care ncadrau filonul - i apoi strpungeau cu galerii laterale. Cel mai gros strat de crbune era de 15 metri. Crbune brun, de munte, din cel mai bun. i acum snt pline dealurile astea, dar probabil c nu mai vor crbune, s-l exploateze, povestete nea Traian. n min erau i ierarhii: miner, ajutor de miner, vagonetar. Meseria se fura, ca orice alt meserie. Munc grea, cu trncopul i lopata. Numa 28 de ani am lucrat. Din care 8 la 1 Mai, spune omul, cu mndrie. A ieit la pensie n 26 iulie 1988. Pe decizia de pensionare are ns vechime de 47 de ani, 3 luni i 26 de zile. i o pensie de 3.679 de lei. Mi-a dat rposatu la ru o pensie bun, i oamenii tia buni mi-au dat alt pensie, i mai bun, s pot s mor mai repede. 500 de lei noi. Porcrie curat! Da la cine s te plngi? C nu-i zice nimeni nimic, nu te puc, da nici nu-i d nimic n plus, glumete amar nea Traian. Mai are totui o speran, c nu i-au calculat toate sporurile la recalculare, i dac vine la Braov s le arate, poate i mai crete pensia puin.

Se schimb lumea

Mina n-a murit de tot. Dar nici nu mai triete. Nea Traian i Dorel merg cu mine, s-mi arate locul. Casa fostului miner este chiar n vrful unui deal, lng fosta fabric de brichete. Brichete de-alea de crbune, pentru furnale, nu de-alea de aprins igara, mustcete btrnul, artndu-mi construciile de beton, atta ct au mai rmas n picioare, printre care pasc acum cteva vite i un cal. Pe strada acoperit cu pietri, pe care mergem, era odat o cale ferat. ncrcau trenurile cu crbune i mergeau pn la Codlea. Era locomotiv de-aia cu aburi, c doar crbune aveau destul. De la Codlea, schimbau locomotiva, mi explic Dorel. Jur-mprejur snt case de piatr, sntoase, construite n locul vechilor barci. n actuala coal, pe vremuri era atelierul de tmplrie al minei. Cantina s-a transformat n sediu pentru fabrica de crmid. Numai Cminul Cultural mai are aceeai destinaie. Pn i relieful s-a schimbat. Toate dealurile astea mici pe care le vedei - mi arat nea Traian - snt halde de steril adus din galerii. Stur, aa-i ziceam. Acum, peste ele a crescut iarba, i chiar s-au construit cteva case. Pe gardul bisericii, o emblem cu dou ciocane ncruciate face concuren crucii de pe turl, amintind de vechea min.

Concordia, doar cteva litere

Trecem de poarta actualei fabrici de crmid i pavele, dup ce lum ncuviinarea de la responsabilul de depozit. Am promis c nu facem fotografii dect la gura galeriei, i asta-i spunem i lui Petru Stoichevici, electrician pe vremea fabricii de murturi, i mai apoi paznic. El n-a prins mina, era prea tnr pe atunci. Se asigur c am primit nvoirea de la responsabil, apoi ne las s mergem la galerie. Cteva stive de crmid, cteva de pavele, un camion i cteva cldiri cam drpnate mai aduc aminte de vechile secii ale minei, devenite depozite de murturi. Nea Traian mi le nir pe toate: i grupul de ntreinere pentru pompe, i atelierul de ascuit uneltele pentru min, i locul vechi n care se descrcau vagoneii, i depozitul de lemn pentru grinzile de susinere ale galeriilor, i cte altele or mai fi fost. La captul curii, o balt mare, plin de ppuri i mtasea-broatei. i chiar sub deal, ce a mai rmas din bolta intrrii. Concordia, se mai poate vedea scris pe bolta de beton. Ia uite, mi Dorele, nici nu tiam c au astupat-o de tot. Cum trece timpul..., pic pe gnduri nea Traian, cocoat pe cimentul umed.

Ziua celor ce muncesc vine din America

La 1 mai 1886, sindicatele din SUA, reunite n Federaia American a Muncii, au declarat o grev general pentru a susine dreptul ca ziua de munc s aib opt ore. Oameni de pe ntreg cuprinsul SUA s-au alturat grevei. Oraul Chicago a fost paralizat de prezena fr precendent a celor 350.000 de muncitori venii din toate statele. La un moment dat n Piaa Central, chiar n mijlocul poliitilor, a explodat o bomb. Forele de ordine au tras atunci la ntmplare n mulime. Opt lideri ai grevitilor au fost arestai i apoi condamnai la moarte. n memoria acelei zile, n 1889, prima Internaional Socialist din Europa declara 1 mai Ziua Muncii.

Defilri de 1 Mai muncitoresc

Cu timpul, 1 Mai a devenit srbtoarea muncii n majoritatea rilor lumii. n Romnia, aceast zi a fost srbtorit pentru prima dat de ctre micarea socialist n 1890. n timpul regimului comunist, ziua de 1 mai era un prilej de propagand proletar. Autoritile organizau defilri grandioase, coloanele de muncitori fiind nevoite s scandeze lozinci i s poarte pancarte uriae n care s elogieze comunismul i pe falnicii si conductori. n ultima perioada a regimului Ceauescu, geniul din Carpai a nlocuit defilrile de 1 Mai cu o zi n care se srbtorea prin munc.

Btrnul Armindeni

n satele romneti, n tradiia popular, n prima zi a lunii mai este srbtoarea de Armindeni. O serbare vesel, cmpeneasc, dat n cistea prorocului Ieremia. Se spune c, dac vrei s fii sntos tot anul, trebuie ca n dimineaa de Armindeni s te speli pe fa i pe mini cu rou i s-i petreci toata ziua n aer liber. Tot n aceast zi, gospodarii trebuie s bea vin rou, pentru rmne sntoi ca fierul tot anul. n unele sate, feciorii pun la porile fetelor de mritat copcei tineri. n alte zone, toi stenii i mpodobesc casele cu ramuri de salcie, stejar sau fag. Obiceiul i are originea ntr-o legend potrivit creia evreii care au vrut s-l trdeze pe Iisus i-au nsemnat noaptea casa cu o rmuric verde. Cnd soldaii romani au venit s-l aresteze, au rmas uimii s vad c toate casele aveau rmurele.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit i de prietenii ti!
Comentarii:



Articole la Prima pagin




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpr aici ziarul complet n format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ tiri Brasov


    27 de vagoane cu lemn fr acte, ntr-un tren de marf depistat de Garda Forestier Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Prima pagin


    Cum va adapta Ttaru paturile ATI lips de la Brașov?


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat smart-city


    Brașovul s-ar putea nfrți cu orașul Sejong din Coreea de Sud


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    ntr-o lun, mountain-bikerii vor putea cobor din Postvarul n Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Premier


    Autogara va avea gazon pe acoperiș


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sala Polivalent va fi construit cu bani de la Guvern


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Cldirile fostei piee de la Triaj vor fi demolate


    04.08.2020
  • ➤ National


    Schimbri mari


    Dispar notele la Religie, Desen, Muzic și Sport


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Scapi de depresie și oboseal cu Rhodiola rosea


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Avertisment


    Un asimptomatic este un pericol pentru cei din jur


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Romnia va primi de la Comisia European peste 25.000 de flacoane de Remdesivir


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    F salate de andive dac vrei s slbești


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Afinele, boabe de sntate


    04.08.2020
  • ➤ Life


    S-a dat de gol


    Andreea Mantea s-a logodit cu iubitul misterios


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Ruby face senzație n Grecia


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Zeny a mplinit 2 ani


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    10 remedii care te scap de mucturile de nari


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ce trebuie s faci dac ai nceput s iei n greutate?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    Centru de Excelenț al Federației Romne de Handbal la Sfntu Gheorghe


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    PROMOVARE N LIGA 1


    Euforie!


    04.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un proiect pierdut?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR CLUJ, noua și vechea campioan a Romniei


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Femeie accidentat pe o trecere de pietoni din Brașov


    03.08.2020
  • ➤ National


    Schimbri mari la gimnaziu: dispar notele la Religie, Desen, Muzic și Sport și sunt tiate ore de Fizic și Chimie


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Brașovul s-ar putea nfrți cu capitala administrativ a Republicii Coreea


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Spectator la Opera Brașov, numai cu masc


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    30 de noi cazuri COVID n Brașov, 823 noi cazuri n Romnia


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Noua Gar din Brașov va avea gazon pe acoperiș


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    UTA și FC Argeș au promovat direct, CS Mioveni merge la baraj


    03.08.2020
  • ➤ Prima pagin


    Cum este btut Brașovul de Sibiu la spital nou-nouț


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De la 1 august


    La postul BBC World ruleaz clipuri de promovare a Brașovului


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovul are n continuare peste 400 de pacienți cu COVID-19 internați n spitale


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Noile reele de ap din Brașov au fost puse n funciune


    03.08.2020
  • ➤ Religie


    Tradiții


    Postul Sfintei Mrii poate s mplineasc dorințe, dac este ținut cu smerenie


    03.08.2020
  • ➤ National


    Barometru IMAS - Europa FM


    PNL și PSD, n creștere ușoar n opțiunile electorale


    03.08.2020
  • ➤ National


    Alegeri locale 2020: A fost constituit Biroul Electoral Central


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Senzații


    Antonia face iar valuri


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Anca Țurcașiu ncepe o viaț nou


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana ține pasul la 50 de ani


    03.08.2020
  • ➤ Life


    O vulpe a furat aproape 100 de pantofi din Berlin


    03.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine s știți


    Reguli de pandemie n cabinetele stomatologice


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Mitriț, eliminat din playoff-ul MLS


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Au luat Cupa și au scpat-o pe gazon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    AUTO


    Trofeul Rșnov, a treia victorie a lui Emil Nestor n acest sezon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Viitorul și Dinamo lupt pentru locul n UEFA Youth League


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    Festival de goluri pentru Corona


    03.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un bilet n plus


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    A murit fostul deputat PNL de Brașov Gheorghe Gabor


    02.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Restricii pe DN 1

    Articolul urmtor


    Junii au scos Braovul n strad

    Prima pagin� | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (�i) acest site folose�te cookie-uri proprii �i ale ter�ilor. Set�ri Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Por�ile istoriei

    www.monitorulexpres.ro

    | | |
    2003 - 2021 © Marius Mihuoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat n 32 milisecunde, ncrcat n milisecunde