Migratorii

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Mihaela CHICOMBAN, 31.03.2006

* În aproape doi ani de la alegerile locale, PSD a pierdut doi primari, în timp ce PNL a cîştigat şase, iar PD alţi şapte

În 2002, la doi ani de la preluarea guvernării, în judeţul Braşov, PSD îşi rotunjise cifra primarilor la 30, de la 13 cîţi avea după alegerile locale din 2000. Migraţia unor aleşi spre zona puterii n-a dispărut de tot nici în noua legislatură. Acum, la aproape doi ani de la alegerile locale din 2004, Alianţa PNL-PD Braşov şi-a mărit zestrea cu 13 primari. Şapte au optat pentru PD, iar şase pentru PNL. PSD a pierdut de la alegeri şi pînă acum doar doi primari. Altfel, în acest moment, în judeţul Braşov, PSD are 20 de primari, tot 20 are şi PNL, iar PD are 15.

În 2002, la doi ani de la preluarea guvernării, în judeţul Braşov, PSD îşi rotunjise cifra primarilor la 30, de la 13 cîţi avea după alegerile locale din 2000. Migraţia unor aleşi spre zona puterii n-a dispărut de tot nici în noua legislatură. Acum, la aproape doi ani de la alegerile locale din 2004, Alianţa PNL-PD Braşov şi-a mărit zestrea cu 13 primari. Şapte au optat pentru PD, iar şase pentru PNL. PSD a pierdut de la alegeri şi pînă acum doar doi primari. Altfel, în acest moment, în judeţul Braşov, PSD are 20 de primari, tot 20 are şi PNL, iar PD are 15.

„Decimarea“ PRM

Cele mai spectaculoase mişcări de trupe s-au înregistrat în structura Consiliului Local şi a Consiliului Judeţean. PD şi-a consolidat poziţia majoritară în forul deliberativ al municipiului în momentul în care a „sărit“ de la 11 consilieri, la 13, prin cooptarea aleşilor PRM Costel Petrişor Berlin şi Emanuel Preda. La Consiliul Judeţean, liberalii şi-au îngroşat rîndurile cu peremiştii Sorin Greavu şi Simona Gheorghe, precum şi cu social-democrata Carmen Ionescu. În schimb, democraţii l-au primit în partid pe pesedistul Sebastian Grapă. În urma acestor manevre, partidul lui Vadim Tudor şi-a pierdut reprezentarea pe plan local în municipiul Braşov şi a rămas cu un singur ales în forul judeţean. Şi PSD s-a subţiat la numărul de consilieri judeţeni. Însă pierderea n-a fost generată doar de plecarea din partid a lui Carmen Ionescu şi Sebastian Grapă, ci de faptul că liderii au decis să-i excludă din partid pe consilierii judeţeni Toma Dobrogeanu şi Iancu Vespasian.

Şi-au schimbat barca mai mult ţărăniştii şi independenţii

Migraţii s-au înregistrat şi în „tabăra“ primarilor, însă acestea i-au avut ca protagonişti mai ales pe aleşii proveniţi din partidele fără reprezentare parlamentară. După alegerile din 2004, repartizarea politică a primarilor a fost următoarea: 22 de primari PSD, 14 PNL, 8 PD, 3 UDMR, 1 PUR (actualul PC), 3 PNŢCD, 1 PER, 1PND şi 4 independenţi. În prezent, PSD rămîne în fruntea topului primarilor, dar la egalitate cu PNL, după ce a pierdut doi edili. Gheorghe Hermeneanu, primarul Branului, s-a mutat cu arme şi bagaje la PD, în timp ce Marcel Rusu, primarul din Sînpetru, a optat pentru PNL. Tot la PNL au trecut ex-udemeristul Iuliu Boloni, primar în Apaţa, edilul din Hîrseni, Andrei Comănici, plecat de la PND, ex-umanistul din Şercaia, Cristinel Paltin, primarul din Vulcan, Claudiu Druia (fost ţărănist), dar şi independentul din Drăguş, Vasile Pop. Cei mai mulţi primari au venit în rîndurile democraţilor. La PD au mai migrat ţărăniştii din Caţa şi Recea, Ştefan Isopel, respectiv Gheorghe Lazea, ecologistul din Ucea, Vasile Silea, precum şi independenţii din Codlea şi Racoş, Alexandru Popa, respectiv Kozocsa Iosif. Democraţii au în prezent 15 primari în tot judeţul, celor şase „transfugi“ alăturîndu-li-se Iosef Tokos, edilul din Augustin - localitate înfiinţată în 2004.

Cîteva zeci de consilieri „migratori“

Şi în rîndurile consilierilor comunali, orăşeneşti şi municipali din întreg judeţul au apărut schimbări de optică politică, însă într-o măsură mai puţin semnificativă. Cel mai mare număr de consilieri locali îl deţin social-democraţii, care au în jur de 200 de aleşi în forurile deliberative. De la alegeri, în PSD au intrat doi consilieri locali. Democraţii au în total cam 190 de aleşi în consiliile locale, după ce în urma scrutinului din vara lui 2004 s-au ales cu 163 de consilieri. În ceea ce-i priveşte pe liberali, aceştia au crescut numeric, de la 157 de consilieri, în tot judeţul, la 168. „Migratorii“ au provenit mai ales din rîndurile PRM, PC, dar şi al partidelor neparlamentare.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: