* La 17 ani de la martiriul lui Liviu Cornel Babeș, brașovenii cer Președinției și Guvernului să se implice în repunerea lui printre marii eroi ai neamului
Liviu Babeș este un simbol ignorat care obligă actuala conducere politică să se implice în repunerea lui acolo unde îi este locul, între marii eroi ai neamului românesc. Vă solicităm sprijinul pentru a ridica un monument dedicat lui Liviu Babeș și luptei anticomuniste. Așa sună textul scrisorii apel pe care Societatea Ziariștilor și Scriitorilor Cincinat Pavelescu a adresat-o Președinției și Guvernului, prin care cele două instituții sînt chemate să sprijine salvarea imaginii lui Liviu Babeș, eroul anticomunist care, în urmă cu 17 ani, și-a dat foc pe pîrtia Bradul, în fața cîtorva sute de turiști români și străini, în semn de protest față de politica opresivă și inumană a regimului ceaușist. Numele lui Liviu Babeș și gestul lui trebuie să stea la loc de cinste în manualele de istorie ale elevilor români. Doar așa, martirajul lui nu va fi uitat. Din partea mea și a administrației publice locale există tot sprijinul pentru înălțarea unui monument dedicat lui Liviu Babeș, a spus ieri primarul George Scripcaru.
Sacrificiu în numele libertătii
În urmă cu 17 ani, cu doar cîteva luni înainte de Revoluție, un brașovean a ales să-și curme viața, de dragul libertății. Pictorul brașovean Liviu Cornel Babeș și-a dat foc pe pîrtia Bradul din Poiana Brașov, în fața cîtorva sute de turiști români și străini, în semn de protest față de politica opresivă și inumană a regimului ceaușist. La baza pîrtiei, cuprins de flăcări, bărbatul s-a prăbușit, nu înainte însă de-a afișa pe trunchiul unui copac un text. Stop Murder, Auschwitz = Brașov scria pe pancarta menită să explice scopul gestului său. În 2 martie 1989, seara, Liviu Cornel Babe[ murea la Spitalul Jude]ean, din cauza arsurilor grave pe care le suferise. Ziua de ieri a fost dedicată comemorării martiriului lui Liviu Babeș.
Torță vie pe pîrtie
Brașoveanul și-a premeditat gestul, fără a da nimic de bănuit familiei. Diminea]a a început ca oricare alta, cînd bărbatul a plecat la serviciu. Era electrician la Trustul de Prefabricate [i, în timpul liber, artist plastic amator. A fost ultima dată cînd so]ia sa, Etelka, [i fiica, Gabriela, l-au văzut în via]ă. De-abia ajuns la serviciu, Liviu Babe[ s-a învoit [i a plecat la schi, în Poiana Bra[ov. Zbuciumul său interior a răbufnit pe pîrtia Bradul. S-a stropit cu benzină, [i-a dat foc [i a coborît ca o tor]ă vie pe schiuri. În acea perioadă, în Poiană erau mul]i turi[ti străini veni]i la schi.
Gest premeditat
Sco]ienii Douglas Wallace, din Renfrewshire, [i mai apoi, George Melvin, din Edinburgh, au încercat să-l salveze. Locul acestui protest n-a fost ales întîmplător. Spectacolul atroce a fost pregătit special pentru străinii din Poiană, care aveau să-l povestescă mai apoi în lumea liberă. În aceeași seară, la Europa liberă s-a transmis un anunț scurt care spunea că se pare că un român și-a dat foc pentru a protesta împotriva comunismului. Mai tîrziu, ziarul lui Ion Rațiu «The Free Romanian» a publicat povestea, însoțită de date biografice ale lui Liviu Babeș, a spus ieri, la simpozionul dedicat martiriului lui Liviu Babeș, scriitorul Mircea Brenciu, autorul unei cărți despre martir.
Durerea sa
era cumplită
Sco]ianul Douglas Wallace a relatat în ziarele britanice experien]a pe care i-a fost dat s-o trăiască în martie 1989 în Poiana Bra[ov: Am auzit un geamăt [i am văzut un om cuprins de flăcări, care ie[ea din pădure. Nu părea că încearcă să stingă focul care-l cuprinsese. Nu spunea un cuvînt, dar aveam impresia că îi aud sfîrîitul părului [i al pielii. Durerea sa era cumplită, dar, de[i trecuse mai mult de un minut de cînd îl văzusem, nu dădea nici un semn că vrea să se salveze. Cu jacheta mea de schi am încercat să-l sting. Britanicul n-a priceput în primul moment ce se întîmplă. A înțeles însă mai tîrziu. Imaginea idilică pe care încerca s-o promoveze regimul comunist despre ]ara noastră nu corespundea deloc cu realitatea cotidiană a românului de rînd.
Declarat nebun
de Securitate
Cînd a ajuns la spital, soția eroului anticomunist a fost sfătuită să nu vadă cadavrul, [i să păstreze în memorie imaginea soțului ei a[a cum îl știa. Mili]ia [i Securitatea au încercat să afle de la familie motivele acestui gest disperat. Anchetorii au în]eles în cele din urmă că [i Etelka Babe[ a fost [ocată de gestul extrem al so]ului ei. Evident, oficialită]ile de atunci au încercat să mu[amalizeze tragedia. Ziarele britanice au relatat însă că securi[tii i-au cumpărat lui Wallace o jachetă nouă în locul celei arse în timp ce a încercat să-l salveze pe brașovean. Ba chiar i-au dat o sticlă de [ampanie, explicîndu-i că bărbatul care și-a dat foc pe pîrtie era nebun.
Ende
Acum, după 17 ani, se poate spune că gestul lui Liviu Babeș nu a fost unul întîmplător. Faptul că protestul său a fost foarte bine pregătit este demonstrat și de tema ultimelor sale picturi. În ultima perioadă a vieții sale a pictat mai mult folosind culori tari, dar și diferite simboluri ale morții. De altfel, chiar ultimul său tablou înfățișează un peisaj în care pot fi văzute stalactite și stalagmite construite din cranii umane. Pe spatele acestui tablou scria «Ende», adică «sfîrșit» în limba germană, dar acest lucru l-am observat mult mai tîrziu, a mărturisit Etelka Babeș, soția martirului. În 1997, Liviu Babeș a fost declarat Erou Martir, iar Consiliul Local l-a declarat post-mortem Cetățean de Onoare al Brașovului. Octav Bjoza, vicepreședintele Asociației Foștilor Deținuți Politici Brașov, a spus ieri, la comemorarea lui Liviu Cornel Babeș, că gestul brașoveanului poate fi considerat cel pu]in la acela[i nivel cu al cehului Jan Palach. Familia și prietenii se întreabă însă și în ziua de astăzi dacă sacrificiul lui Liviu Babeș a meritat.
Protestul lui Palach
În 19 ianuarie 1969, în semn de protest față de intervenția Uniunii Sovietice în Cehoslovacia, Jan Palach, un student praghez de 21 de ani, și-a dat foc pe treptele Muzeului Național. Palach a devenit un simbol național, cehii comemorînd anual ziua de 19 ianuarie.
Expoziție omagială Liviu Babeș
La Galeria de artă Plus, de pe Strada Republicii, a fost vernisată expoziția omagială Martirul cu tablouri pictate de Liviu Babeș. Custodele galeriei, Gabriel Stan, a spus la vernisaj că expoziția este una cu totul inedită, Liviu Babeș acoperind o paletă largă de stiluri și teme. Avem aici și peisaje și natură moartă, dar și pictură filozofică. Tablourile acestea sînt pline de sensibilitate și aparțin primei perioade de creație a pictorului, a spus Gabriel Stan. Expoziția va fi deschisă aproximativ două săptămîni.
Gestul lui Liviu Babeș a însemnat mult pentru România și Brașov și de aceea trebuie să facem mult mai mult pentru ca el să nu fie uitat. Numele lui Liviu Babeș și gestul lui trebuie să stea la loc de cinste în manualele de istorie ale elevilor români. Doar așa, martirajul lui nu va fi uitat. Din partea mea și a administrației publice locale există tot sprijinul pentru înălțarea unui monument dedicat lui Liviu Babeș.
George Scripcaru, primarul Brașovului.
Scrisoare-apel către
Președinție și Guvern
u Societatea Ziariștilor și Scriitorilor Cincinat Pavelescu a dat ieri publicității o scrisoare-apel adresată Președinției și Guvernului, prin care cele două instituții sînt chemate să sprijine salvarea imaginii lui Liviu Babeș. Liviu Babeș este un simbol ignorat care obligă actuala conducere politică să se implice în repunerea lui acolo unde îi este locul, între marii eroi ai neamului românesc. Vă solicităm sprijinul pentru a ridica un monument dedicat lui Liviu Babeș și luptei anticomuniste, se arată în scrisoare. Ideea este împărtășită și de Florin Postolachi, președintele Asociației 15 Noiembrie 1987, care a spus ieri că Liviu Babeș ar merita să i se ridice un monument chiar pe locul unde s-a prăbușit.
Slujbă de pomenire la troița
din Poiană
În jurul crucii metalice care marchează locul unde s-a prăbușit Liviu Babeș în ziua de 2 martie 1989 s-au adunat ieri reprezentanții Asociației 15 Noiembrie 1987, Asociației Foștilor Deținuți Politici, Prefecturii, Consiliului Județean și Primăriei. Au stat alături senatorul Otilian Neagoe, subprefectul Szakal Andras, vicepreședintele CJ, Marian Rasaliu, viceprimarul Gabriel Andronache, consilieri locali și județeni, care, cu toții, au dorit să îi aducă un omagiu eroului martir Liviu Babeș. După depunerea unor coroane de flori, părintele Andrei Sicoe a săvîrșit o slujbă de pomenire.
Erou anticomunist
Liviu Babeș avea 47 de ani cînd a decis să-și pună capăt zilelor. S-a născut în 10 septembrie 1942. A fost declarat erou anticomunist abia la cîțiva ani după Revoluție. Gestul lui n-a fost considerat unul disperat, pentru ca nu i l-a impus nimeni, ci supremul gest de demnitate al unui om care a refuzat conviețuirea cu răul. Așa cum arată și ultimele lui picturi, Tăvălugul și Grota cu măști, autoincendierea sa a fost menită să sugereze că un om se pierde pe sine atunci cînd acceptă tăvălugul istoriei.
The Free Romanian
În aprilie 1989, Occidentul a aflat despre Liviu Cornel Babeș prin intermediul ziarului The Free Romanian, aparținînd lui Ion Rațiu. Articolul a fost apoi preluat și de prestigiosul The Sunday Times. Rațiu avea să devină, după Revoluție, președinte de onoare al fundației Liviu Cornel Babeș.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
