Cel care ne invita mai ieri, cu infatuatã mitocãnie, sã-i numãrãm ouãle de prim-ministru se aratã zeflemitor ºi indignat acum, cînd procurorii îl cautã pe-acasã sã-i numere termopanele. ªi paralele. Ei bine, n-au decît sã facã potecã magistraþii în jurul viloiului de pe Zambaccian. Uºa domnului Adrian Nãstase, profesor doctor în drept, nu se va deschide. Pentru cã în toatã povestea asta e vorba de dreptul de a apãra niºte drepturi. Dreptul de a da, dreptul de a lua ºi, mai ales, dreptul de a þi se da dreptul. Aceste principii de drept le-au apãrat ieri, în haitã, ºi deputaþii din comisia juridicã. Cînd au respins - evident, cu dreptul de a vota secret - cererea de percheziþie a caselor familiei Nãstase. Votul prin care parlamentarii noºtri au apãrat cu atîta îndîrjire termopanele domnului Nãstase ºi dreptul bietului mezin al familiei de a-ºi recupera singurele hãinuþe de ºcoalã sechestrate în apartamentul fratelui mai mare este votul care le pune în siguranþã drepturile lor. Cã, uite, vremurile sînt tulburi, politica e o tîrfã, iar justiþia parcã a turbat. Nu se ºtie de azi pe mîine cui îi vine rîndul la DNA sau parchete, puºchea pe limbã! Or, aici nu e vorba de politicã sau rahaturi cu coaliþii de partid. Ci de un precedent periculos care ar fi dat peste cap ordinea de drept. Nu puteau sã facã asta chiar ei, deputaþii din comisia juridicã. În fond, au ºi ei termopane.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
