Îngheaţă toţi pentru unul

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Simona POPICA, 01.02.2006

Nu e drept

* La asociaţia de proprietari EMS 135 din Bartolomeu, din 600 de apartamente, doar două-trei au datorii uriaşe, de zeci de milioane de lei
* Debranşarea îi ameninţă însă pe toţi, ceea ce este considerat un abuz de către bun-platnici

Vestea că 22 de asociaţii de proprietari vor fi lăsate fără apă caldă şi căldură a stîrnit reacţii în rîndul braşovenilor. Pe de o parte, locatarii care şi-au plătit la zi facturile sînt nemulţumiţi că vor avea de suferit din cauza cîtorva rău-platnici. Şi spun că vremea colhozurilor ar trebui să fie încheiată. Ba chiar, o parte sînt hotărîţi să protesteze şi să-şi caute dreptatea în justiţie, pentru că se consideră victimele unui abuz cîtă vreme nu primesc un serviciu pe care îl achită corect. Pe de altă parte, restanţierii spun că n-au cum să scoată peste noapte zeci de milioane de lei din buzunar şi că, dacă ar fi avut bani, n-ar fi ajuns în situaţia aceasta. Asociaţiile încearcă să-i preseze pe datornici, fără prea mult succes. Conducerea CET Braşov face eforturi să se descurce cu datoriile la gaz şi cărbune, fără să caute însă soluţii mai practice pentru a rămîne corecţi faţă de clienţii corecţi.

Semnal de alarmă

Luni, într-o conferinţă de presă, directorul general al CET Braşov, Mircea Paraschiv, a anunţat că, în această săptămînă, vor fi debranşate de la agentul termic, total sau parţial, 22 de asociaţii de proprietari. Cauza o reprezintă datoriile foarte mari la întreţinere, dar şi nepăsarea preşedinţilor de asociaţii, care nu s-au prezentat la negocieri. În momentul de faţă, datoriile istorice ale asociaţiilor de proprietari către CET au ajuns la 112 miliarde lei vechi. Aproape o treime din sumă este datorată de 40 de asociaţii, primele în topul creanţelor. „Luăm această măsură pentru a trage un semnal de alarmă. În condiţiile actuale, ne îndreptăm spre un colaps. Este adevărat că acum au de suferit mulţi braşoveni, unii dintre ei bun-platnici, însă, dacă se ajunge într-o criză financiară, atunci numărul celor care vor suferi va fi şi mai mare“, avertizează Paraschiv.

Doi-trei rău-platnici din 600

Preşedinţii asociaţiilor cu datornici se confruntă, în general, cu aceleaşi probleme. Cei mai conştiincioşi locatari la plată sînt, de obicei, pensionarii, care, deşi nu au venituri mari, economisesc din puţinul pe care-l au ca să-şi achite facturile. Aşa se întîmplă şi în cazul asociaţiei de proprietari EMS 135, din Bartolomeu. Preşedintele asociaţiei, Alexandru Popa, spune că, din cele 600 de apartamente pe care le administrează, pe 32 de scări, doar două sau trei familii au sume foarte mari de plătit. Ceilalţi datornici au cel mult 5, 10 sau 15 milioane de lei vechi restanţă. „Dacă un om a ajuns să aibă datorie 100 de milioane, apoi nu mai are ce să facă, n-are cum să mai plătească, şi e tras din ce în ce mai tare în jos. Doar într-un caz am reuşit să convingem proprietarul să-şi vîndă apartamentul, şi aşa am recuperat 70 de milioane de la el. Dar nu se întîmplă aşa în fiecare caz. Noi le batem la uşi, îi rugăm, facem dosare cu acte şi ne judecăm, dar nu avem ce face mai mult“, recunoaşte Popa.

„Cînd greşeşte unul, sînt pedepsiţi toţi“

Mulţi braşoveni sînt nemulţumiţi că, din cauza cîtorva datornici, toţi locatarii dintr-un bloc sînt pedepsiţi, chiar dacă au facturile plătite la zi. O soluţie pentru a scăpa de sistemul centralizat ar fi încheierea de contracte individuale cu CET, dar braşovenii nu se înghesuie să semneze astfel de documente. La drept vorbind, nici condiţiile tehnice nu permit uşor acest lucru. „Aşa a rămas moda, ca pe vremea comuniştilor, cînd greşeşte unul, sînt pedepsiţi toţi. Şi nici locatarii nu se duc să-i preseze pe datornici, pentru că nu au legitimitate să facă asta. Şi nici nu vor să aibă scandal. Spun că asta e de fapt treaba asociaţiei de proprietari. Dar şi noi, altceva decît să batem la uşi, să-i rugăm să plătească nu putem face, pentru că nu putem da bani de la noi“, se plînge Alexandru Popa. Care ştie că sînt şi situaţii în care oamenii chiar n-au venituri suficiente, dar şi cazuri de patroni sau oameni cu posibilităţi financiare, care totuşi nu plătesc. „Pe omul sărac ar trebui să-l ia statul în grijă, să-i găsească loc de muncă sau surse de venit. Dar ar trebui să se facă şi anchete, să se vadă cine poate plăti, dar nu o face din lipsă de bun-simţ“, crede administratorul de asociaţie.

O soluţie pe care CET ar trebui s-o studieze

• În Bucureşti, reprezentanţii regiei de termoficare au pus în practică o metodă foarte eficientă, care îi scuteşte pe bun-platnici de a suporta pedepsele alături de datornici. Este vorba de transferul datoriilor prin act de cesiune de creanţă de la asociaţia de proprietari la regia de termoficare. Practic ar fi vorba de cumpărarea datoriilor asociaţiilor cu debitori mari de către CET. Tot CET, pe baza actului de cesiune de creanţă, ar putea acţiona în judecată locatarul dator. Astfel ar putea fi sărită o verigă intermediară. În fond, datornicul este oricum dat în judecată. Sentinţa pentru el e aceeaşi, indiferent de cine este reclamantul. Din bunurile executate ale datornicului, CET ar reţine valoarea facturilor restante şi a cheltuielilor de judecată. Pentru CET ar fi tehnic o sarcină în plus, dar în felul acesta nu ar mai cădea în abuzul de a sista apa caldă şi căldura la comun pentru sute de familii din cauza a cîteva zeci de rău-platnici. CET Braşov nu ia însă deocamdată în calcul o astfel de măsură. „Personal, cred că este o măsură prea dură. Nu sînt adeptul ei, decît, eventual, în situaţii extreme. Atîta timp cît vom avea alte mijloace, le vom utiliza pe acestea. Nu trebuie să uităm că CET este o instituţie în slujba cetăţenilor, nu care să le creeze probleme. Sînt convins că, pînă la urmă, cetăţenii Braşovului vor înţelege necesitatea acestor plăţi, mai ales că majoritatea cazurilor de neplată se datorează condiţiilor sociale“, explică Mircea Paraschiv (foto), directorul CET.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: