* Românii care au depășit termenul legal de ședere în străinătate vor putea părăsi din nou țara, iar cei cărora le-a fost teamă să se întoarcă pot reveni liniștiți acasă
50.000 de români care au depășit termenul legal de trei luni de ședere în străinătate pot răsufla ușurați. De duminică noaptea se dă liber la graniță. Șeful Direcției Generale de Pașapoarte din Ministerul Administrației și Internelor, chestorul Lazăr Cârjan, a anunțat, ieri, că, începînd cu 29 ianuarie, pașapoartele cetățenilor români care au stat în străinătate mai mult de 90 de zile nu vor mai fi suspendate. Această regulă va fi valabilă începînd cu ora 0.00 a zilei de 29 ianuarie, în momentul în care vor intra în vigoare modificările aduse de Guvern, prin Ordonanță de Urgență, Legii 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Cei care au depășit acest termen pot să se întoarcă liniștiți acasă. Totodată, autoritățile vor returna pașapoartele celor cărora le-au fost reținute aceste acte pentru depășirea termenului de 90 de zile de ședere în străinătate. De asemenea, modificările aduse Legii 248/2005 elimină limitarea la trei luni a timpului de ședere în spațiul Schengen pentru cetățenii români
De luni, pașapoartele se dau înapoi
Din cei aproximativ 50.000 de cetățeni români cărora le-a fost aplicată interdicția de a părăsi țara, unui număr de 7.200 le-au fost reținute pașapoartele în cursul anului trecut, în baza OG nr 65/1997, pentru că au depășit limita de ședere. Potrivit noii legi, de luni ei își vor putea recupera documentele de călătorie de la serviciile teritoriale ale DGP și pot pleca în spațiul Schengen. Vor rămîne în evidența autorităților ca persoane care au creat probleme numai cei care au fost returnați în țară în baza unor acorduri de readmisie. Timp de șase luni, aceștia vor fi analizați, iar fiecare caz în parte va fi soluționat de instanțele de judecată.
Doar cei care
au creat probleme rămîn cu interdicția
După data de 29 ianuarie vor rămîne în vigoare măsurile de interdicție împotriva cetățenilor români despre care existau date temeinice că au săvîrșit o infracțiune pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de doi ani și că intenționează să folosească pașaportul pentru a se sustrage urmăririi penale. Măsurile se mențin și în cazul cetățenilor români pentru care magistratul a dispus instituirea interdicției părăsirii localității sau țării, precum și împotriva celor care au fost condamnați și au de executat o pedeapsă privativă de libertate. Lazăr Cîrjan a mai declarat că cetățenii români care au comis infracțiuni pe teritoriul unui stat Schengen și s-a instituit măsura restrîngerii exercitării dreptului la liberă circulație în statul respectiv vor putea călători în spațiul Schengen, cu excepția țării pentru care este valabilă măsura menționată.
Drept de muncă
Conform unei alte decizii recente, dacă țara noastră va fi integrată în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, românii care au în derulare la data aderării un contract de muncă de minimum un an pot păstra dreptul de muncă în acel stat membru.
Același lucru se va întîmpla cu resortisanții (azilanții) români admiși după aderare pe piața forței de muncă dintr-un actual stat-membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni. Aceste drepturi încetează însă în cazul în care părăsesc voluntar piața forței de muncă din statul respectiv. După momentul aderării, pe o perioadă cuprinsă între 2 și 7 ani cetățenii României nu vor avea acces liber pe piața muncii din Uniunea Europeană.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!