Inima reginei e prizonieră

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Simona POPICA, 23.01.2006

Nu-şi găseşte odihna

* Castelul Bran va fi răscumpărat de statul român după ce va fi retrocedat, aşa cum cere legea, urmaşilor principesei Ileana

Castelul Bran are o şansă să rămînă un muzeu al braşovenilor, dar inima Reginei Maria (medalion) nu se va întoarce în firida din Măgura Branului, şi nici în muzeu, pentru că Ministerul Culturii consideră că preţioasa relicvă ar ieşi astfel din patrimoniul naţional. Ca şi cum firida din Măgura Branului sau muzeul Bran ar fi în altă ţară sau ar fi vreo proprietate particulară. Toate încercările autorităţilor braşovene de a readuce inima Reginei Maria la Bran, acolo unde şi-a găsit odihna după cedarea castelului Balcic către bulgari, s-au lovit de ignoranţa şi superficialitatea funcţionarilor de la Bucureşti. Care preferă să ţină inima celei mai iubite regine a românilor într-un raft obscur de depozit. În schimb, Ministerul Culturii se află în negocieri avansate cu familia de Habsburg, urmaşii principesei Ileana.

Mişcare a autorităţilor şi ONG-urilor

La sfîrşitul anului trecut Consiliul Judeţean a adoptat o hotărîre prin care se angaja să readucă inima reginei Maria în firida din Măgura Branului, situată vizavi de castel. Readucerea casetei la castelul Bran este şi o dorinţă a urmaşilor familiei regale, nu numai o dorinţă a braşovenilor. Acum, inima se află în depozitul Muzeului Naţional de Istorie a României. Ideea de a convinge autorităţile să facă o reparaţie morală, creştinească şi istorică prin readucerea inimii reginei la Bran i-a aparţinut istoricului Nicolae Pepene. Consilierul judeţean PNL Adrian Maxim şi preşedintele CJ Aristotel Căncescu, cu girul organizaţiilor non-guvernamentale din localitatea Bran - Asociaţia „Fiii şi prietenii Branului“, Asociaţia „Pro Bran“ şi Fundaţia „Diana“, dar şi al preoţilor din satele brănene, au încercat să facă demersurile necesare. Toate argumentele s-au lovit ca de un zid.

„Tot în patrimoniu ar rămîne“

Zilele trecute, pe adresa CJ a sosit răspunsul de la Ministerul Culturii, semnat de secretarul de stat Virgil Niţulescu. Este un refuz categoric, iar motivaţia pare cel puţin stupidă. „Inima reginei trebuie să rămînă în patrimoniul naţional“. Ca şi cum, muzeul Bran ar fi în altă ţară sau vreo proprietate particulară. „Nu am înţeles această explicaţie. Practic, şi dacă inima va fi adusă la Bran, tot în muzeu va ajunge. Singurul lucru care se schimbă este locaţia. Cred că răspunsul a fost dat la repezeală, doar pentru a fi bifată încă o activitate. Cred că nici n-au înţeles despre ce este vorba“, spune consilierul Adrian Maxim. El va încerca să ducă cererea braşovenilor direct pe masa ministrului culturii, în speranţa că el va înţelege situaţia şi îşi va aminti de testamentul reginei Maria şi demersul principesei Ileana.

Inima reginei stă uitată pe un raft

Dorinţa testamentară a reginei Maria a fost să-şi depună inima, separat de trup, în capela „Stella Maris“ construită de ea pe malul mării, la Balcic. Regina spera că va păstra, astfel, o legătură spirituală cu generaţiile ce îi urmau. În anul 1940, după ce Cadrilaterul a fost preluat de Bulgaria, inima reginei Maria a fost adusă de fiica ei, principesa Ileana din Balcic la Bran. Unde a construit o capelă identică celei de la Balcic. O alegere firescă, deoarece Branul şi Balcicul au fost reşedinţele de suflet ale reginei Maria. Principesa Ileana era şi moştenitoarea reşedinţei regale de la Bran. În perioada războiului şi în anii care au urmat, Inima Reginei - cum a fost denumit întregul monument care adăpostea caseta cu preţiosul conţinut, a fost simţit de oameni ca un „simbol al dragostei şi credinţei pe care nici o putere de pe pămînt nu le poate distruge“, aşa cum însăşi regina a spus. În anul 1968, în mod ilegal, sarcofagul de marmură a fost spart şi caseta cu inima reginei a fost mutate într-un birou al Muzeului Bran. După trei ani, inima a fost aşezată într-o cutie de plastic, pe un raft al depozitului Muzeului Naţional de Istorie a României. Unde se află şi acum.

Castelul Bran poate rămîne muzeu

Castelele Bran, Peleş şi Pelişor vor fi răscumpărate de statul român pentru o sumă totală a cărei valoare ar putea ajunge la circa 50 de milioane de euro după ce ele vor fi retrocedate către proprietarii iniţiali, respectiv familia de Habsburg şi Casa Regală. Potrivit ministrului culturii şi cultelor, Adrian Iorgulescu, se negociază mai întîi preluarea castelelor de către familia de Habsburg, respectiv Casa Regală, pentru ca apoi să se treacă la discuţii privind despăgubirea posesorilor astfel încît imobilele să rămînă în posesia statului român. În ceea ce priveşte Castelul Bran, Iorgulescu a precizat că negocierile cu familia de Habsburg sînt mai avansate decît cele cu Casa Regală, astfel încît în următoarele zile s-ar putea semna ultimele acte privind retrocedarea.

/b> 28 de milioane de dolari

Familia de Habsburg a solicitat suma de 25-28 de milioane de dolari. „Reprezentanţii familiei de Habsburg au făcut o evaluare, însă aceasta nu ne este neapărat opozabilă. Pe de altă parte, noi avem documentele prin care arătăm că statul român a investit acolo peste 2,5 milioane de dolari“, a precizat ministrul. Castelul Bran, atestat documentar din noiembrie 1377, este unul dintre cele mai importante monumente istorice şi turistice din România. La 1 decembrie 1920, Consiliul Orăşenesc Braşov a donat Castelul Bran Reginei Maria a României, în semn de recunoştinţă faţă de contribuţia sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Regina l-a amenajat şi l-a lăsat moştenire fiicei ei, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea. După expulzarea din ţară a familiei regale, în 1948, Castelul Bran a intrat în proprietatea statului român, fiind abandonat şi devastat. Castelul s-a deschis în 1956, fiind parţial amenajat ca muzeu de istorie şi artă feudală. În 1987 a intrat în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993.

O istorie vie

Între anii 1920 si 1927, arhitectul Curţii Regale, Carol Liman, a transformat vechea cetate de apărare într-o frumoasă reşedinţă, înconjurată de un parc cu alei pentru promenadă, lac, fîntîni şi terase pentru popas, construind în acelaşi timp şi casa pentru ceai. Au fost adaugate turnuri pentru scări. Meterezele şi gurile de tragere au devenit ferestre, sobele şi vetrele s-au transformat în cămine, fîntîna a devenit casa unui lift, iar acoperişul aripii locuinţelor a fost înlăturat şi deasupra podului s-a turnat planşeu. Tot atunci s-a construit apoi etajul IV din lemn aparent.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: