Privilegiile între 2.000 și 7.000 se impozitează cu doar 10%, iar pensiile speciale cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85%, dar numai ceea ce depășește suma de 7.001 lei
Legea poate fi atacată la CCR, unde până acum au fost îngropate toate încercările de a tăia din pensiile nemuncite
Camera Deputaților a adoptat ieri, în calitate de for decizional, legea care prevede impozitarea tuturor pensiilor speciale cu până la 85%. Inițiativa, adoptată anul trecut de Senat, nu figura inițial pe ordinea de zi a plenului Camerei pentru dezbatere și vot final, fiind introdusă chiar la începutul ședinței. Au fost înregistrate 307 voturi pentru și un singur vot împotrivă, al deputatului Dorel Căprar, fostul lider al PSD Arad, inculpat în dosarul mitei de la Direcția de Drumuri Timișoara. Actul normativ urmează să fie transmis președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. De asemenea, legea poate fi atacată la Curtea Constituțională anterior promulgării. Până acum, orice lege care făcea referire la tăierea sau desființarea pensiilor speciale a fost declarată neconstituțională la CCR.
Impozitare cu milă
Conform unui amendament de la PSD, PNL și USR, pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 și 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85%, pentru ceea ce depășește suma de 7.001 lei.
Proiectul va fi supus votului și în plenul reunit al Parlamentului de joi, pentru că se referă și la pensiile deputaților și senatorilor.
Potrivit legii adoptate de Camera Deputaților, vor fi impozitate toate pensiile speciale, după cum urmează:
pensia de serviciu prevăzută de Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
pensia de serviciu prevăzută de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
pensia de serviciu prevăzută de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
pensia de serviciu prevăzută de Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare;
pensia de serviciu prevăzută de Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
pensia de serviciu prevăzută de Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, cu modificările și completările ulterioare;
pensia de serviciu prevăzută de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, cu modificările ulterioare;
pensii militare prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (militari, polițiști, jandarmi, agenți din penitenciare, servicii secrete);
indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare (primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii județene);
indemnizația lunară acordată persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român prevăzută de Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, cu modificările și completările ulterioare.
9.359 de privilegiați
Numărul de beneficiari civili de pensii speciale era, la finele lunii decembrie 2019, de 9.359, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Cei mai mulți, respectiv 3.878, erau beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor, în cazul acestora înregistrându-se și cea mai mare pensie medie, respectiv 18.716 lei, din care 17.409 lei cota suportată din bugetul de stat, iar diferența din bugetul asigurărilor sociale de stat.
În ceea ce privește beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea și completarea Legii 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, numărul acestora era de 792 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.547 de lei (2.595 lei de la bugetul de stat).
De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României beneficiau 840 de persoane. Pensia medie era de 5.538 lei, din care 3.076 lei suportați de la bugetul de stat.
De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor beneficiau 1.800 pensionari, pensia medie fiind de 4.439 lei, din care 2.525 lei suportați din bugetul de stat.
Alți peste 170.000 de beneficiari de pensii speciale sunt foști militari, polițiști și angajați din alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!