Pădurile Brașovului sunt amenințate de boala rășinoaselor?
×
ďż˝ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: Mihaela Parghel,
10.06.2020
• După ce un fenomen mai rar a început să atace mai multe păduri din Europa, cele mai afectate fiind cele din Cehia și din Germania, Regia Publică Locală a Pădurilor Krondtadt face un studiu pentru a vedea starea de sănătate a pădurilor Brașovului
Un fenomen mai rar a început să afecteze mai multe păduri din Europa, în ultimii ani. Este vorba de uscarea excesivă a rășinoaselor, care în mod normal își păstrează permanent culoare verde. Cele mai afectate de acest fenomen sunt pădurile din Cehia și din Germania, spun specialiștii Regiei Publice Locale a Pădurilor Krondtadt, însă recent, fenomentul a fost sesizat și în România și chiar la Brașov.
Pentru a verifica starea de sănătate a pădurilor Brașovului, Regia, împreună cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“, au decis să pună în aplicare un proiect de monitorizare a stării de sănătate a celor 14.616 de hectare de fond forestier aflat în administrarea regiei brașovene. În acest sens, în păduri vor fi amenajate 450 sondaje permanente, adică parcele de pădure în care se vor monitoriza arborii.
Suprafețele de cercetare au câte 1000 de metri
Suprafețele de cercetare au câte 1000 de metri și sunt stabilite astfel încât să se obțină date relevante pentru întreg fondul forestier. Rezultatele obținute de specialiști vor fi folosite de RPLPK Brașov, pentru lua cele mai bune decizii în ceea ce privește administrarea pădurilor. Ba mai mult, aceste date vor fi folosite și la elaborarea viitoarelor amenajamentele silvice (documente în care sunt menționate toate măsurile și lucrările silvice se realizează într-un interval de 10 ani). Potrivit cercetătorului Ștefan Leca, din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și manager de proiect din partea instituției, „acest proiect își propune în principal identificarea resurselor forestiere în cadrul pădurilor administrat de RPLP Kronstadt. Proiectul a fost inițiat în acest scop în primul rând pentru a se cunoaște cu exactitate care sunt problemele, care sunt factorii care influențează negativ starea de sănătate a acestor păduri”.
450 de sondaje
Cele 450 sondaje permanente sunt uniform distribuite în cuprinsul întregului fond forestier. În fiecare dintre aceste sondaje se măsoară diametrele arborilor, poziția lor, înălțimea coroanelor, prima ramură vie și înălțimea totală, precum și indicatorii stării de sănătate, cum ar fi defolierea arborilor (care reprezintă procentul de lipsă a frunzișului din coroană sau, altfel spus, cât de des este frunzișul). De asemenea, aceste suprafețe de cercetare vor permite și identificarea unor factori vătămători, cum sunt insectele sau ciupercile. Suprafețele de probă amplasate au caracter permanent, sunt monitorizate din 5 în 5 ani, iar anual se va reveni în anumite puncte. Suprafețe de cercetare, cu o suprafață totală de 1.000 mp fiecare, vor fi compuse din două cercuri de 500 mp. „În momentul de față suntem în faza de amplasare a acelor sondaje permanente, care constau în suprafețe de probă în care se inventariază toți arborii și se măsoară toate datele legate de aceștia”, a anunțat Dragoș Moldovanu, reprezentant RPLP Kronstadt și manager de proiect din partea acestei instituții. „Avem nevoie de aceste măsurători pentru că începând cu anul 2019 a fost observat în toată Europa un fenomen de uscare, în special la rășinoase, și încercăm să prevenim răspândirea fenomenului în arboretele noastre. Observații privind starea de sănătate a arboretelor nostre se fac anual, este una dintre sarcinile noastre, dar accesând acest proiect și în colaborare cu INCDS vom avea date mult mai exacte, vom merge mai în profunzimea fenomenului și vom afla mai precis cauzele”, a mai spus Dragoș Moldovanu.
Arborii marcați cu vopsea albă nu sunt propuși pentru tăiere
Arborii incluși în acest studiu sunt marcați cu vopsea albă, cu un număr inscripționat pe fiecare. Reprezentanții Regiei Kronstadt spun că această inscripție este strict pentru studiul care se face acum. „Cine se va plimba prin pădure va observa pe niște arbori niște cifre cu vopsea albă. Acei arbori vor rămâne acolo, nu sunt marcați în vederea tăierii, iar inscripțiile respective sunt doar pentru a ne putea desfășura acest proiect și a înțelege ce se întâmplă cu pădurea. Chiar facem apel la cei care observă aceste marcaje să nu încerce să le șteargă, pentru a nu îngreuna activitățile din proiect” a explicat Dragoș Moldovanu. Acest mesaj a fost lansat în contextul în care o astfel de inscripție poate fi interpretată cu un marcaj „de tăiere”. Un arbore marcat pentru tăiere are la cioată, deasupra rădăcinii, o marcă, aplicată cu ciocanul de marcat, care are regimul sigiliului. De asemenea, la un metru înălțime, pe arbore poate fi văzută o mică porțiune cu coaja luată unde este scris un număr. Acest număr se regăsește și într-un registru, în care sunt trecuți arborii marcați, cu o descriere destul de detaliată (specie, volum estimat, starea lui și alte observații).
�n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
pute�i prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dac� preciza�i sursa �i dac� insera�i vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!