Din 2020, turiştii vor găsi la Racoş încă un „muzeu în aer liber“

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Publicitate

Dimensiune font:

Autor: Mihaela Parghel, 06.01.2020

• Aflorimentul din satul Mateiaş este cel de al patrulea „muzeu în aer liber“ de la Racoş, pe lângă vulcanul stins, coloanele de bazalt şi lacul de smarald
Comuna Racoş are de la începutul acestui an un nou sit natural, care reprezintă o atracţie în plus pentru turişti. Noua rezervaţie este un geosit aflat în satul Mateiaş şi are la bază o componentă mai puţin obişnuită, fiind creată pe fosta groapă de gunoi a localităţii. Aceasta este cel de al patrulea „muzeu în aer liber“ de la Racoş, vulcanul stins, coloanele de bazalt şi lacul de smarald.

Aflorimentul de la Mateiaş, dovezi ale exploziilor vulcanului

Deşi nu mulţi s-ar fi gândit că în zona unei gropi de gunoi se poate delimita un monument al naturii protejat, geologii de la Carpaterra spun că această zonă este specială, nu doar prin istoria ei recentă, ci şi dintr-un alt motiv: aflorimentul vulcanosedimentar. „Aflorimentul de la Mateiaş - o apariţie de roci la suprafaţă - este alcătuit din straturi vulcano-sedimentare produse de explozii freatomagmatice. Fiecare strat înseamnă câte o explozie a vulcanului. Ceea ce putem vedea aici este de fapt o secţiune transversală a sedimentelor care alcătuiau cândva craterul vulcanic de tip maar. Aflorimentelele de acest tip sunt unice la noi în ţară. Ele sunt martorii vulcanismului din Munţii Perşani care s-a desfăşurat în urma cu 1,2 – 1,6 milioane de ani în urmă şi care sunt consideraţi cei mai tineri vulcani monogenetici din Sud-Estul Europei. Locul are o valoare ştiinţifică deosebită şi este unul dintre obiectivele importante ale patrimoniului geologic de la noi din ţară”, a explicat Soós Ildiko, geolog al Asociaţiei Carpaterra.

Geositul de unde poţi vedea vizuine de vulpi, dar şi roci din exploziile vulcanului

„Geositul Mateiaş La Vulpi”, re-zervaţie de tip monument al naturii, se află la ieşirea din localitatea Mateiaş, către pădurea de deasupra Oltului, unde mulţi ani, localnicii obişnuiau să-şi depoziteze gunoaiele. Aria protejată a fost înfiinţată de Asociaţia Carpaterra, aceeaşi care gestionează şi celelalte trei monumente ale naturii de la Racoş- vulcanul stins, coloanele de bazalt şi lacul de smarald – pe locul fostei gropi de gunoi a comunei, acum închisă. „Acolo era locul unde duceau gunoaiele. Le transportau cu căruţa, iar apoi le aruncau pur şi simplu pe o parte sau pe cealaltă a drumului. Imediat după ce treci de această zonă intri în locul denumit de localnici «La găurile vulpilor» deoarece aici poţi vedea multe vizuine de-a lungul văii”, spun reprezentanţii Asociaţiei Carpaterra, care au avut ideea de a transforma această zonă, acum curăţată, într-o monument al naturii.

Arie protejată realizată cu finanţare dintr-un fond privat

Curăţarea locului a început în primele luni ale lui 2019, când Asociaţia Carpaterra şi-a propus să delimiteze zona şi apoi să facă o „branduire“ a ei, ca arie natural protejată. Pentru asta Asociaţia a accesat fonduri din partea unei companii care sprijină proiecte ale ONG-urilor şi a pornit la drum. „Am accesat o finanţare din programul StartONG (finanţat de Kaufland, n.r) şi cu acest ajutor financiar am început lucrările. În prima fază geologul Soós Ildiko împreună cu expertul în arii naturale protejate Cătălin Cantor au elaborat studiul de fundamentare ştiinţifică a sitului, au făcut hărţi, panouri şi au întocmit dosarul ştiinţific al sitului. În luna iulie în parteneriat cu studenţii la Facultatea de turism HFT din Lucerna a fost elaborat un plan pentru promovarea noului sit geologic pentru turişti. Totodată a fost elaborat un material pentru convingerea localnicilor să nu mai arunce gunoaiele în natură şi să folosească tomberoanele selective”, au explicat reprezentanţii Carpaterra.

„Un moment delicat: să-i convingem pe oameni că locul trebuie protejat“

A urmat apoi un moment cel puţin delicat, acela de a convinge Consiliul Local al comunei să accepte ideea unei noi arii naturale protejate pe teritoriul săi administrativ al comunei. şi asta pentru că ea vine cu un set nou de reguli şi restricţii care trebuie respectate cu stricteţe. După mai multe discuţii însă, la şedinţa din 28 noiembrie 2019 a consiliului local, toţi aleşii locali au votat în favoarea înfiinţării ariei naturale, povestesc reprezentanţii Carpaterra. Astfel, din 2020 turiştii care care vor veni să vadă vulcanul stins de la Racoş, coloanele de bazalt sau „lacul de smarald“, pot vedea şi monumentul naturii „Geositul Mateiaş La vulpi”. „Imediat după declarare am ieşit cu sacii de gunoi la curăţenie, iar în zonele mai dificile cu ajutorul unui buldoexcavator. Spre sfârşitul anului trecut am început campania din casă în casă şi convingerea oamenilor că locul trebuie protejat”, au mai comunicat reprezentanţii Asociaţiei Carpaterra.

Din 2020, traseu de geoturism la Racoş

Acum, turiştii care vor veni la Racoş vor avea de văzut şi geositul de la Mateiaş, iar Asociaţia Carpaterra, care gestionază complexul geologic de la Racoş spune că deja pregăteşte pentru 2020 un traseu de geoturism. „Va fi probabil un traseu de 90 de minute şi unul dintre cele mai interesante trasee din zona Braşovului. Numărul de turişti în Complexul Geologic Racoş a crescut spectaculos datorită promovării făcute de către Asociaţia Carpaterra începând cu anul 2016, ajungând pe perioada verii la aproximativ 2000 - 3000 de turişti pe săptămână. Nici nu se compară cu anul 2010, de exemplu, când maximele erau de 200-300de turişti pe săptămână”, a declarat Cătălin Cantor, de la Carpaterra.
Pe lângă formaţiunile geologice din Complexul de la Racoş, în aceeaşi zonă mai sunt câteva obiective importante. Astfel, între Racoş şi Mercheşa este cel mai bătrân stejar din România, a cărui vârstă este evaluată la peste 900 de ani. De asemenea, este şi situl dacic de pe Tipia Ormenişului unde, printre altele au fost reconstituite un sanctuar circular complex, comparabil cu cel de la Sarmizegetusa Regia, precum şi 2 construcţii de dimensiuni apreciabile, posibil reşedinţe ale unor militari.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit şi de prietenii tăi!

Comentarii: