Cetele de feciori din Țara Făgărașului se pregătesc de colindat
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Foto: lumeamare.ro
Dimensiune font:
Autor: M.Ex.,
23.12.2019
De la Crăciun și până la Sfântul Ioan, oamenii îmbracă straiele de sărbătoare ca pe vremea bunicilor și se veselesc loalaltă, indiferent de vârstă, ca în nici o altă perioadă de peste an
În fiecare an, în preajma sărbătorilor de iarnă, tradițiile populare renasc în Țara Făgărașului. Fiecare sat devine, o dată cu Crăciunul, un loc unde timpul s-a oprit. De la Crăciun și până la Sfântul Ioan, oamenii îmbracă straiele de sărbătoare și se veselesc loalaltă, indiferent de vârstă, ca în nici o altă perioadă de peste an. În aproape toate satele din Țara Făgărașului se organizează cete de feciori care an de an reușesc să reînvie obiceiurile de iarnă. Colindele, jocurile populare răzbat din fiecare casă, localnicii sărbătorind prin voie bună nașterea Mântuitorului Iisus.
Tradiția cere ca tot satul să fie colindat într-o singură zi
Ca în fiecare an, în satul Mândra se organizează ceata de feciori, o mică grupare de 10-14 tineri necăsătoriți, cu vârste cuprinse între 17 și 26 de ani. Ceata, care are datoria de a organiza dansurile și petrecerile tineretului din sat cu ocazia sărbătorilor, se constituie în ziua de 6 decembrie, de Sfântul Nicolae. Vătaful mare se alege prin vot, iar casa unde s-au desfășurat alegerile rămâne gazda cetei pe toată perioada cât aceasta este în activitate, adică până la Sfântul Ioan (7 ianuarie). Activitatea cetei începe în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, la ora 8.00. Prima zi de ceată se numește și Colinda. Atunci feciorii merg din casă în casă, cântând colinde, până la ora 4.00 a doua zi. Tradiția spune că tot satul trebuie colindat într-o singură zi, de aceea Ajunul este cel mai obositor. Sătenii au obligația să-i primească pe feciori, cu bani și de-ale gurii. Pâinea, carnea de porc și băutura sunt strânse de vătaful mare și depozitate la gazdă spre a fi apoi preparate. Când se ajunge la casele fetelor curtate de băieții din ceată, fiecare fecior este obligat să joace cu fata pe care și-a ales-o fie fecioreasca, fie învârtita. Pe tot parcursul zilei de 24 decembrie, ceata de feciori este însoțită prin sat de câțiva muzicanți din formația aleasă (un saxofonist, un acordeonist și un toboșar) care acompaniază grupul de colindători.
De Crăciun începe jocul
A doua zi de Crăciun, după slujba religioasă la care participă toți cetașii, începe jocul la Căminul Cultural din sat, care durează până la ora 22.00. Sărbătoarea se încheie în casa care găzduiește ceata și unde este prezentă, în fiecare seară, o pereche de tineri având obligația să se ocupe de pregătirea mâncării, servirea mesei și spălatul vaselor. În zilele de 25 și 26 decembrie cetașii sunt obligați să poarte costumele populare, abia în următoarea zi fiindu-le permis să îmbrace haine civile. Din 27 până pe 31 decembrie, ceata se odihnește, activitatea reluându-se pe data de 1 ianuarie a anului următor. Revelionul este sărbătorit doar între cetași. Acțiunile cetei se încheie în seara de Sfântul Ion la gazdă unde are loc ultimul ospăț. Cu această ocazie, feciorii își iau rămas bun, iar ceata se desface.
Cetele de la Boholț
Un alt sat în care tradiția s-a păstrat nealterată de secole este Boholț. Situat la 7 km de Făgăraș, acesta este unul dintre cele mai pitorești din zonă, un alt loc în care de la Crăciun până la Sfântul Ioan, feciorii sărbătoresc împreună. Ei se organizează în două cete: ceata feciorilor și ceata zăblailor. De Sfântul Nicolae, cetașii își tocmesc gazda, pe care o plătesc cu un car de lemne. În seara Nașterii Domnului, în sat răsună glasurile cetei de feciori cu vârste între 15 și 18 ani, care colindă întreg satul. După ospățul de la gazdă, feciorii ies la horă în mijlocul satului, în costume populare. Seara se reîntorc la gazdă, dar însoțiți de fete și de tinere familii pe care le au ca invitate, continuând petrecerea. Activitatea cetei este condusă de doi crâșmari. În ziua de Crăciun, cele două cete colindă prin sat primind de la fiecare gospodar colaci, pecie (mușchi de porc) și bani, ce sunt adunate la gazdă. Pe toată perioada sărbătorilor, ceata feciorilor este însoțită de muzicanți, tocmiți încă de la Sfântul Nicolae. La sfârșitul sărbătorilor, feciorii din ceată merg la șezătorile de fete unde petrec împreună. În seara de Ajun a Anului Nou, fetele, împreună cu feciorii din ceată, organizează o petrecere, iar la Sfântul Ioan, ceata feciorilor își încheie activitatea.
Obiceiuri din satul Șercăița
Și satul Șercăița găzduiește ceata de feciori. Este un obicei păstrat din străbuni și care înveselește întreg satul, de la mic la mare, de la Crăciun până la Sfântul Ioan. După desemnarea celor care vor conduce ceata, se aleg celelalte posturi: colcerul, crâșmarul și cei doi armași, după care sunt puși în ordine feciorii de rând. Armașii sunt aleși să joace fetele când se colindă în seara de Ajun. Între Sfântul Nicolae și Crăciun feciorii din ceată învață colindele și dansurile ce se vor juca în vatra satului de sărbători. Tot atunci se tocmesc muzicanții, se procură mâncarea și se amenajaează sala unde se vor desfășura activitățile tradiționale. De asemenea, familiile feciorilor din ceată se ocupă de costumele populare pe care le vor îmbrăca cetașii. Tot feciorii trebuie să-și caute o gazdă în sat unde vor sta pe toată perioada sărbătorilor.
Obiceiuri populare din zona Rupea
Unul dintre obiceiuri de iarnă din zona Rupea este colindatul cu feciorii - obicei tradițional al Cohalmului. Desfășurarea obiceiului din această zonă începe la 6 decembrie de Sf. Nicolaie, când toți feciorii de la 18 ani în sus, neînsurați, se adună la o gazdă. Acolo se alege tistia, conducătorii cetei. Tistia este alcătuită din: judele mare - conducătorul cetei - un fecior mai matur care răspunde de activitatea cetei, judele mic - cel mai tânăr dintre feciori, crâșmarul mare și crâșmarul mic care se îngrijesc de bunurile primite, doi feciori de încredere care țin evidența și controlul veniturilor cetei. După ce tistia a fost aleasă, încolonați câte patru, feciorii pornesc cântând cântece patriotice. În fața cetei se află tistia. Semnul dinstinctiv pentru conducătorii cetei este căciula împodobită cu câte un spic de porumb special păstrat din toamnă pentru acest scop. Toți feciorii, 40-50, sunt îmbrăcați în costumul tradițional al zonei. La cârciumar cei aleși cinstesc pe ceilalți cu 1-2 pahare de rachiu, se cântă câteva cântece populare și patriotice apoi feciorii merg acasă. Cu câteva zile înainte de sărbătorile de iarnă, judele se îngrijește să angajeze muzicanții, de obicei un trompetist, un claviturist și un violonist. În prima zi de Crăciun feciorii îmbrăcați în haine de sărbătoare se adună la ora 9.00 la casa judelui. În timpul colindatului, judele poartă după cap o glugă care este folosită ca podoabă, dar în trecut era folosită ca pelerină - accesoriu al portului păstoresc. Tot un semn dinstinctiv este și măciuca ciobănească sculptată. La căciulă toți poartă o vrâstă de iederă. Astfel îmbrăcați pornesc să colinde.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!