Citesc, dar nu înțeleg. Pentru că nu are cine să-i învețe
44% din elevii români sunt analfabeți funcționali
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: M.Ex.,
04.12.2019
România a obținut cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA, la toate cele trei domenii testate, respectiv citire, matematică și științe
România este pe locul 47 la testul de citire PISA 2018, adică pe penultimul loc din UE, iar la matematică România s-a clasat ultima din Uniunea Europeană
România a obținut cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA, la toate cele trei domenii testate, respectiv citire, matematică și științe. Potrivit rezultatelor PISA 2018 publicate de către directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), procentul de analfabetism funcțional în ceea ce privește România este de 44%, în medie, în creștere față de 2015.
Testele PISA sunt un barometru a ceea ce știu și pot face elevii în mod real, practic, la finalul învățământului obligatoriu, iar rezultatele PISA 2018 arată că doar puțin peste 50% dintre elevii români sunt capabili să folosească ceea ce au învățat la școală în viața de zi cu zi.
Testările Program for International Student Assessment (PISA) au loc din trei în trei ani și vizează tinerii în vârstă de 15 ani din peste 70 de state. Testele PISA analizează tot felul de aspecte ale sistemului de educație, inclusiv analfabetismului funcțional.
Învățământul românesc, ultimul la matematică și penultimul la citire și științe din UE
România este pe locul 47 la testul de citire PISA 2018, potrivit Raportului OECD lansat ieri la Paris. În privința clasamentului la matematică învățământul românesc este pe locul 52, după Bulgaria, iar la științe pe locul 55.
Rezultatele PISA 2018 la Citire arată că România a obținut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de testarea PISA 2015, cu 10 puncte mai puțin decât la PISA 2012 și un punctaj cu 4 puncte peste cel de la PISA 2009, scrie edupedu.ro. La Matematică rezultatele PISA 2018 înregistrează cea mai mare scădere față de testarea anterioară din istoria acestor teste. Este vorba despre 14 puncte pierdute de România față de PISA 2015 și 15 puncte față de PISA 2012. PISA evaluează din anul 2000 competențele în științe, matematici și lectură pentru elevii în vârstă de 15 ani. Testele au fost realizate în mai 2018 pe 600.000 de tineri din 79 de țări și teritorii, un eșantion reprezentativ pentru 32 de milioane de elevi. La testul PISA au participat 5.075 de elevi din cei 203.940 de elevi în vârstă de 15 ani din România. Dintre aceștia, doar 171.685 sunt înscriși la școală. Față de testarea din 2015, când populația totală în vârstă de 15 ani era de 218.846, scăderea e de aproape 15 mii de adolescenți.
România este țara cu cea mai mare rată de analfabeți funcțional din UE
România este țara cu cea mai mare rată de analfabeți funcțional din UE, care culmea, alocă mai mulți bani pentru învățământul superior decât pentru cel preuniversitar. Nivelul analfabetismul funcțional a fost confirmat și de alte analize. Potrivit specialiștilor, care au realizat proiectul prezidențial România Educată, analfabetismul funcțional ajunsese la sfârșitul anului 2018 la 42% în România. Din păcate datele sunt mai îngrijorăroare, iar situația e tot mai rea. Rapoartele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică(OCDE) arătau un nivel de 42% după testele PISA 2015, pentru ca ultimul studiu să arate că la sfârșitul anului trecut 44% din elevii români sunt analfabeți funcționali. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică asigură singurele rapoarte internaționale, care scot la iveală analfabetismul funcțional. Potrivit rezultatelor PISA 2018 publicate de către directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), scorul obținut este în scădere față de ultimele două testări, din 2012 și 2015, la care România a participat la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe. Totodată, procentul de analfabetism funcțional este de 44% și se află în creștere față de anul 2015.
Cum a decurs testarea
România a participat la Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor PISA 2018, dezvoltat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltarte Economică (OECD). Elevii de 15 ani au susținut, în luna aprilie 2018, un test de două ore, pe hârtie, la fel ca în alte șapte state, celalte 72 de țări care au participat la PISA 2018 susținând testul pe calculator, potrivit informațiilor obținute de Edupedu.ro. Elevii și profesorii au completat, apoi, și un chestionar de 30-45 de minute, iar eșantionarea a fost făcută științific, participând la teste peste 5.000 de elevi de 15 ani din clasele a VII-a, a VIII-a și majoritatea din clasa a IX-a, din peste 180 de școli.
Șocant! Așa califică Mircea Miclea rezultatele testelor PISA
Rezultatele României la PISA 2018 arată șocant, spune cercetătorul Mircea Miclea, fost ministru pentru scurtă vreme al Educației. Șocant! Așa cum am știut de acum 7 ani, uitându-ne la rezultatele elevilor de clasele a II-a și a IV-a, fără să facem, însă, nimic. Concluzia vine de la cercetătorul Mircea Miclea, care a analizat pentru Edupedu.ro raportul lansat ieri de OECD și care arată că România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018, aducând un procent de analfabetism funcțional încă și mai mare decât știam până acum: 44%. Cauza este performanța didactică slabă a profesorilor, a declarat Mircea Miclea, pentru Edupedu.ro, precizând că trebuie să se stabilească criterii de performanță pentru fiecare disciplină, pentru fiecare profesor de la fiecare disciplină și salariile să fie în funcție de performanța profesorilor. Sistematic este o diferență enormă între notele de la clasă și rezultatele de la Evaluarea Națională și nimeni nu este penalizat, a continuat fostul ministru al Educației. Rezultatul testelor PISA arată un regres față de 2015 semnificativ, mai ales la matematică, unde este o scădere de 14 puncte. Dar este un regres pe toate liniile, deci și pentru literație, și pentru științe. Aceste rezultate sunt de fapt consonante cu datele pe care elevii le-au obținut la evaluarea națională în urmă cu 7 ani. În clasa a II-a, erau 30% elevi care erau sub nivelul 2 de performanță și acum sunt tot 30%. Deci, altfel spus, se știa și era confirmat de Evaluările Naționale exact același procent de 30%. Acum suntem tot cu 30% sub nivelul 2 de performanță, adică foarte slabi, iar acest lucru se știa cu 7 ani în urmă. E trist că, deși se știa, nu s-au luat măsurile necesare. Iar măsurile erau scrise și în lege, dar nu s-au aplicat: trebuia ca rezultatele de la aceste evaluări naționale la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a ( n.red.) să fie utilizate pentru planuri individualizate de învățare. Adică profesorii să aplice o învățare remedială pentru elevii cu rezultate slabe, un plan de consolidare cu elevii cu performanțe medii și un învățământ de excelență pentru cei cu performanțe bune. Sunt în lege toate aceste lucruri, dar din păcate nici Ministerul Educației, nici Inspectoratele Școlare Județene și nici profesorii nu au aplicat această prevedere. Dacă se aplicau, nu ajungeam unde suntem, mai spune Miclea.
Nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm, spune ministrul Educației, Monica Anisie
Ministrul Educației, Monica Anisie, a avut o declarație uluitoare despre rezultatele slabe obținute de România la testele PISA 2018.
Nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evalare internațională. ( ) Accentul la aceste evaluări internaționale nu cade neapărat pe ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață, a spus Anisie pentru Digi24.ro. Nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internațională. Trebuie să facem diferența între Evaluările pe care le realizează ministerul Educației pentru clasa a II-a, a IV-a sau a VI-a, ori evaluările de la finalul clasei a VIII-a sau de la Bacalaureat. Așa cum ați precizat și dumneavoastră mai devreme în materialul pe care l-ați difuzat, accentul la aceste evaluări internaționale nu cade neapărat pe ceea ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață, deci trebuie să ne raportăm la acest aspect, spune ministrul Educației. După ce a declarat că rezultatele evaluării nu sunt îngrijorătoare pentru că ele nu arată ce știu elevii, ci că nu știu să aplice cunoștințele în situații de viață, ministrul susține că teoria pe care elevii o învață trebuie să poată fi aplicată.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!