32 de ani de la revolta anticomunistă a brașovenilor
Primul protestatar de la 15 Noiembrie care a murit după ce a trecut prin beciurile Securității
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: M.Ex.,
15.11.2019
Primul protestatar care a murit după ce a trecut prin beciurile Securității, după ce a strigat în stradă, în plină dictatură, Jos comunismul, a fost stegarul Vasile Vieru
Vasile Vieru a ieșit în 15 noiembrie în stradă împreună cu ceilalți stegari sătui de foame și frig ca să strige ,,Jos comunismul. A fost arestat la locul de muncă, în data de 17 noiembrie 1987, la ora 12.00. Cu o noapte înainte, a lăsat o scrisoare în care mărturisea numele celui care l-a trădat. După arestare, soția lui, Angela Vieru, l-a căutat zile întregi la Miliție. I se spunea că nimeni n-a auzit de el.
Era la București în beciurile Securității. A venit acasă, în decembrie, cu o seară înaintea procesului de la Clubul Steagul Roșu. Afară îl supraveghea o mașină a Securității. A fost judecat, condamnat la un an de închisoare și deportat la Bârlad. Vasile era deja foarte bolnav. Nu mai putea să doarmă decât în fotoliu. Uneori îl găseam chircit pe covor, pentru că avea dureri îngrozitoare. Nu mai putea mânca decât lapte acru. Era mai tot timpul în spital. Vorbea tot mai puțin și era îngrozitor de înspăimântat. I-a căzut părul, apoi dinții. Corpul i s-a umplut de pete, iar picioarele erau atât de umflate, încât nu mai putea să încalțe decât papuci de casă.
L-am întrebat ce s-a întâmplat în arestul din București. Îmi spunea îngrozit să nu vorbesc niciodată despre asta. Simptomele «bolii» au dovedit că, în arestul de la București, Vasile Vieru a fost iradiat. În 5 septembrie 88 a murit, lăsând în urmă 5 copii. Copiii Vieru n-au primit pensie de urmaș până la Revoluție. În 1995, Angela Vieru era încă șomeră. A plecat de atunci din țară, împreună cu copiii ei. Vasile Vieru a fost primul mort din lista novembriștilor condamnați.
Cornel Vulpe nu împlinise 18 ani în ziua arestării
Cornel Vulpe a fost al doilea mort din rândul novembriștilor care au trecut prin interogratoriile Miliției și Securității în noiembrie 87. S-a stins din viață după opt ani de suferință. Fusese unul dintre cei mai tineri participanți la revolta din 15 noiembrie. Nu împlinise 18 ani în ziua arestării. În dimineața zilei de 15, Cornel Vulpe și Iacob Dănuț purtau steagurile tricolore în fruntea coloanei care ieșea pe poarta uzinei. În ziua de 16 am fost luat de acasă și dus la Miliția Județului Brașov, unde am fost anchetat și bătut de un colonel. Apoi, am fost dus la București, la IGM, unde am fost iar anchetat și bătut. După proces am fost condamnat, deportat la Botoșani, unde am fost dat în grija unui colonel de la care am mai luat câteva palme pe parcursul celor doi ani de domiciliu forțat, declara, la întoarcerea în Brașov, Cornel. Tânărul s-a îmbolnăvit de TBC. Și în cazul său, familia bănuiește că moartea lui este consecința radiațiilor la care ar fi fost supus, experimental, în beciurile Securității. Acum, lista celor care au stat în boxa acuzaților în procesul 15 noiembrie și care mai devreme sau mai târziu au trecut la cele veșnice e mai lungă. Tot mai lungă. Ultimul coleg pe care novembriștii l-au condus pe ultimul drum a fost Dănuț Popovici. A murit în 23 septembrie și împlinise de două zile 61 de ani.
Treceau pe lângă noi și ne scuipau
Pe perioada anchetei, protestatarii au fost torturați sălbatic, bătuți cu pumnii, cu picioarele, cu scaune sau cu picioare de scaun, cu parul, cu bâta, cu bastonul de cauciuc la testicule, loviți în stomac sau loviți de calorifer. Li s-au strivit degetele în ușă, li s-a smuls părul, au fost înfășurați în cearșafuri ude și bătuți astfel sau ținuți în pielea goală, în frig. Arestații au fost așezați în poziții incomode, obositoare și dureroase: siliți să stea într-un picior (uneori, supravegheați de un câine-lup), pe vine, să țină un creion cu bărbia, să sprijine cu nasul tabloul lui Ceaușescu, să facă genoflexiuni, să stea într-o mână sau să sară ca broasca. Organele lovite în mod constant de torționari erau capul, ficatul, rinichii, testiculele și stomacul. N-am crezut că sunt în stare să suport asemenea bătaie. Am căzut și tot nu se opreau, mă loveau și cu picioarele. După care m-au ridicat, mi-au legat mâinile la spate în veriga din perete și preț de câteva ore au continuat bătaia. Cred că leșinasem, m-am trezit că au aruncat cu apă, mi-au desfăcut mâinile și mi-au spus «Scrie!». Nu puteam să scriu, tremuram tot. Eram și nervos, pentru că nu puteam să le dau nici măcar una peste față. Am fost dus în celula 4 la subsol și, a doua zi, ne-au scos pe hol și ne-au aliniat. A venit tovarășa Maria Cebuc, reprezentanta partidului, împreună cu câțiva generali: Ia să-i vedem pe aștia care vă ia dracu, ați făcut Brașovul de rușine!. Treceau pe lângă noi și ne scuipau. Am reușit să slăbesc cel puțin 12-13 kg în 7-8 zile. M-au bătut în fiecare zi și nu mă lăsau să dorm, declară Gheorghe Gyerko, unul dintre protestari.
Sentință pentru cei 61 de inculpați
300 de persoane au fost arestate și anchetate în sediile Miliției și Securității din Brașov și București. Pentru a masca ideea că revolta de la Brașov a fost politică, protestatarii au fost judecați pentru tulburarea liniștii publice și ultraj contra bunelor moravuri. Pentru a nu îi transforma în eroi pe protestarii care au avut curajul să se ridice împotriva regimului, unul dintre momentele cu grijă regizate de aparatul de partid a fost procesul manifestanților arestați în 15, 16 și 17 noiembrie. Ședința completului de judecată s-a jucat în clubul întreprinderii brașovene. Sentința penală, purtând numărul 2823 din 3 decembrie 1987, de la Clubul Întreprinderii de Autocamioane Brașov îi trimite în judecată pe inculpați pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută și pedepsită de articolul 321 alineatul 2 din Codul penal.
Pedepsele cele mai mari au fost de trei ani închisoare, pentru patru dintre muncitorii care s-au ocupat de organizarea coloanelor de manifestanți:
În numele legii hotărăște: în conformitate cu articolul 321, alineatul 2, din Codul Penal, condamnă la câte 3 ani de închisoare pe inculpații Geneti Aurică, Mutihac Florin, Duduc Gheorghe, Sommerauer Werner.
Condamnă la câte 2 ani și 6 luni de închisoare, pe inculpații: Ștefănoiu Ioan, Gyerkó Gheorghe, Broască Dumitru, Sbîrn Costică, Bordei Neculai, Zavela Cristian, Toma Lucian-Tudor, Mocanu Ovidiu, Cojocea Nicușor, Grădinaru Ioan, Dascălu Petrică, Brumă Ioan.
Condamnă la câte 2 ani de închisoare pe inculpații: Farcaș Iosif, Mureșan Vasile, Nicuțari Pavel, Anghel Daniel, Anghel Vasile, State Constantin, Duduc Radu, Gergely Andras, Ricu Marian, Cocan Constantin.
Condamnă la câte 2 ani de închisoare pe inculpații: Maniu Gavrilă, Tulai Florin, Ilie Ionel, Neculaescu Marius-Tibi, Vulpe Pavel-Cornel, Năstase Dumitru, Paraschiv Nicuță, Hossu Aurel, Macovei Mihai, Csomos Iosif-Ion, Zaharia Gheorghe, Pușcașu Enea.
Condamnă la câte un an și 6 luni de închisoare pe inculpații: Oprișan Gheorghe, Sevaciuc Mircea, Voinea Stan, Gergely Arpád, Tudose Eugen, Buceanu Aurel, Creangă Petru, Apetroaie Puiu, Huianu Puiu, Pintea Ciprian.
Condamnă la câte un an de închisoare pe inculpații Băhnăreanu Costică, Pricope Petru, Boeriu Petru Marius, Banciu Gheorghe, Haldan Gheorghe, Robotă Dumitru, Vieru Vasile, Vitos Ludovic.
Condamnă la câte 6 luni de închisoare, pe inculpații: Bencze Dénes, Micu Ștefan, Filichi Gavrilă, Năstase Ion, Iacob Dănuț.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!