Cartea poştală a Unirii

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia ONCIU, 02.12.2005

* În 1916, braşovenii au contribuit la refacerea armatei române, cumpărînd cărţi poştale cu România Mare Bucureştiul fusese ocupat de germani. De la Iaşi, unde se mutase sediul cartierului general, generalii încercau să refacă forţa armată română. O mînă de ajutor a dat şi populaţia civilă, contribuind la strîngerea de fonduri în folosul soldaţilor. Printre cei care nu au putut rămîne indiferenţi la criza militară din 1916 au fost şi numeroşi braşoveni. „Monitorul“ a descoperit care au fost cei mai generoşi cetăţeni din Braşov.

O Românie Mare pentru toţi românii

În 1916, Consiliul Naţional pentru Reîntregirea Neamului Românesc, din care făceau parte 114 intelectuali de marcă şi militari rezervişti, au avut o iniţiativă remarcabilă, menită să strîngă fonduri pentru susţinerea armatei române. Pictorul Petrescu, binecunoscut românilor la acea vreme, a conceput o carte poştală, din vînzarea căreia s-au strîns importante sume de bani. Gheorghe Conţu, pasionat colecţionar de documente istorice, literare şi muzicale, păstrează o astfel de carte poştală care a circulat în 1916 în mii de exemplare şi prin Braşov. „Cărţile poştale s-au vîndut în toate provinciile, inclusiv în Ardeal, care era încă sub dominaţie austro-ungară. Pe vedere e desenată harta României Mari, cu Cadrilaterul, Basarabia şi Transilvania, pînă la Tisa“, explică braşoveanul în vîrstă de 74 de ani.

Donaţii de la braşoveni

Conţu a găsit cartea poştală care a aparţinut lui Ion Bârsan, dascălul de la Biserica Română care s-a ocupat şi de colectă. A notat pe verso lista braşovenilor care au făcut donaţii pentru armata română. „S-au predat la comitet toate ajutoarele, după cum urmează: 19 galbeni, 10 arşini de stofă şi 8 mănşi boabe“. Notiţa e semnată „Eu, Ion Bârsan“. Printre cei mai generoşi braşoveni, au fost: văduva Maria Paraschiva de pe Str. Bisericii nr. 43, care a donat 6 perdele, colonelul rezervist Gheorghe Baiulescu - 5 galbeni, Ion Voinescu - 4 galbeni, Vlădăreanu - stofă şi Ion Bârsan - 5 galbeni.

„Soldat român lărgind hotarele ţării“

Conţu mai are şi un medalion care a aparţinut tot inimosului braşovean şi care a fost bătut şi pus în vînzare în acelaşi scop. „Soldat român lărgind hotarele ţării - 1916“ scrie pe frontispiciul medalionului de bronz. Toţi românii au cumpărat atunci cărţi poştale şi medalioane, iar încasările au ajuns la comandamentul general de la Iaşi care coordona acţiunile de refacere a armatei române, înaintea marilor bătălii de la Mărăşti şi Mărăşeşti.

„Duminecă senină“

Tot în colecţia Gheorghe Conţu se află şi o fotografie datată 1 decembrie 1918 (foto sus) în care sînt surprinşi soldaţi români din „al 31-lea regiment“ înfrăţiţi cu săceleni într-o horă a bucuriei. Din notaţiile de pe verso aflăm că România Mare s-a format într-o „duminecă senină“, după cum spune Gheorghe Dragoş, unul dintre intelectualii braşoveni de vază. O altă fotografie-document (foto jos) este şi cea din 24 august 1918, înfăţişînd „primul aeroplan doborît de noi“ pe teritoriul României. Evenimentul a avut loc la Braşov, la poalele masivului Piatra Mare.

Ani de exil

La 6 decembrie 1916, generalul Mackensen a intrat în Bucureşti. Regele, guvernul, autorităţile şi unii locuitori s-au retras la Iaşi, care a devenit centrul rezistenţei româneşti. Documentele vremii spun că a fost o iarnă friguroasă, populaţia a fost încercată de o epidemie de tifos exantematic, localităţile moldovene s-au supraaglomerat. A fost momentul în care guvernul român a acceptat să depoziteze în Rusia, spre păstrare, tezaurul naţional, format din arhive, valută, valori mari, lingouri de aur, tezaurul Casei Regale, obiecte de cult. În Moldova, printr-un efort uriaş, la care a contribuit şi populaţia, s-a refăcut o armată de aproape o jumătate milion de oameni. La instruirea şi dotarea cu armament modern a contribuit misiunea militară franceză condusă de generalul Henri Mathias Berthelot. La 1 decembrie 1918, în Bucureştiul eliberat s-au întors suveranii şi autorităţile centrale.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: