Problemele sindicale s-au rezolvat de multã vreme. Contractele colective sînt temeinic negociate ºi respectate de la nivel de ramurã pînã la a mai amãrîtã firmã. Salariul minim pe economie a fost impus aproape de nivelul ãluia din UE. Iar siguranþa locului de muncã este un fel de postulat. E, desigur, deplina reuºitã a sindicatelor. Drept pentru care sindicaliºtii, dupã ce au rezolvat cu toate astea, nemaipomenind de mizilicuri gen greva generalã a dascãlilor, s-au apucat din gros de politicã. Nu ajungeau benesiºtii partidificaþi, iatã, acum s-a pus de un hibrid interesant, numit Alianþa Creºtin Socialã. Care este, în fapt, o înºiruire de litere de genul UCS, la care se adaugã BNS plus PP. În traducere însemnînd Uniunea Creºtin Socialã ºi Blocul Naþional Sindical ºi Partidul Popular. De unde ºi liderii cu pricina, noul triumvirat sindicalisto-politic fiind Dumitru Costin, Florin Bejan ºi Corneliu Ciontu. Desigur, ACS-ul nu este partid. Dar nici sindicat. Aºa susþin cei trei. Ci este doar o alianþã. De fapt, acest ACS nu este decît expresia originalitãþii de Dîmboviþa. A unei democraþii în care sindicatele nu se mai ocupã de salariaþi, partidele nu se mai ocupã de politicã, iar fiecare nu are în vedere decît meschinul ºi imediatul sãu interes personal. Eventual ºi al amantei, cã e de bon-ton. Dar, desigur, inovaþiile dau bine. ªi creeazã o notã de super-originalitate. Ca ºi alfabetul sindical, în ediþie revizuitã.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
