* Greva din învățămînt intră
în cea de-a 15-a zi, iar
negocierile de ieri dintre Guvern și sindicate au eșuat din nou
* La un pas de înfrîngere,
profesorii care au hotărît
să ducă greva pînă la capăt
se simt vînduți și de guvernanți, și de liderii de sindicat,
și de colegii lor care
s-au întors în clase
Criza din învățămînt a atins tensiuni fără precedent. După aproape trei săptămîni de grevă, negocierile dintre liderii celor patru federații sindicale și reprezentanții guvernului au eșuat din nou aseară. Guvernul nu vrea să dea nici un leu în plus pentru lefurile dascălilor. Iar liderii sindicatelor nu vor nici ei să cedeze. În școli însă, deși susțin teoretic greva, profesorii sînt din ce în ce mai îngrijorați că efortul lor a fost inutil, păgubos și umilitor. În Brașov, fiecare școală e liberă să decidă dacă reia cursurile. Unii profesori fac ore, cei mai mulți încă nu. Elevii și părinții sînt și mai dezorientați. Ieri, majoritatea directorilor n-au putut să declare oficial cînd vor reveni copiii la programul normal. Mai ales că greva declanșată împotriva sărăciei i-a învrăjbit deja în cancelarii pe dascălii împărțiți în două tabere. În pragul unui eșec fără precedent, profesorii care vor să ducă greva pînă la capăt se simt vînduți și de guvernanți, și de liderii de sindicat, și de colegii lor care s-au întors în clase de teamă că nu vor avea nici bani de pîine înainte de Crăciun.
Negocierile de ieri dintre Guvern și sindicatele din învățămînt au eșuat încă o dată. Liderii sindicatelor din educație au declarat că nici una dintre propunerile lor nu a fost acceptată de către Guvern. Ei au spus că greva generală va continua deoarece oferta guvernamentală a fost aceeași de la începutul negocierilor, respectiv o creștere salarială de 8%.
Cornea cere
demisia Guvernului
Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățămînt, Aurel Cornea, a apreciat că Guvernul ar trebui să-și dea demisia, deoarece a dovedit că nu este în stare să gestioneze o asemenea criză. Liderul FSLI a adăugat că și de această dată guvernanții le-au dat explicații puerile legate de bugetul alocat educației, în timp ce, tot ieri, a aflat că salariile procurorilor, judecătorilor, ale celor din Secretariatul General al Guvernului și din instituțiile centrale au crescut cu de la 50% pînă la 100%. Reprezentanții sindicatelor au declarat că protestele se vor radicaliza în perioada următoare, aproximativ o sută de sindicaliști urmînd să se alăture celor deja intrați în greva foamei.
Sindicatele
cer salarii mai mari cu 18%
Liderii sindicali din educație au cerut o majorare salarială pe 2006 acordată în două tranșe, respectiv o creștere cu 10% de la 1 ianuarie 2006, față de 31 decembrie 2005, și cu încă 8% de la 1 septembrie 2006, față de 31 august 2006. Liderii sindicali au solicitat ca aceste majorări să fie operate pentru întregul personal din învățămînt, respectiv personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic. O altă propunere a sindicatelor a fost ca în viitoarele proiecte de acte normative, precum și în proiectele care se vor legifera să se mențină pentru personalul din învățămînt statutul de titular al învățămîntului. Liderii sindicali au mai cerut ca banii să nu le fie reținuți pe perioada grevei, asumîndu-și responsabilitatea ca materia nepredată din cauza conflictului să fie recuperată.
Ce cer dascălii
O majorare salarială pe 2006 acordată în două tranșe, respectiv o creștere de 10% de la 1 ianuarie 2006, față de 31 decembrie 2005, și încă 8% de la 1 septembrie 2006, față de 31 august 2006.
În viitoarele proiecte de acte normative, precum și în proiectele care se vor legifera să se mențină pentru personalul din învățămînt statutul de titular al învățămîntului.
Să nu le fie reținuți pe perioada grevei banii cuveniți ca salarii, profesorii asumîndu-și responsabilitatea ca materia nepredată din cauza conflictului să fie recuperată
Actele normative necesare îndeplinirii acordului să fie emise de către Ministerul Finanțelor pînă la sfîrșitul acestui an.
Ce dă Guvernul O majorare salarială de opt la sută în două tranșe, plata unor drepturi bănești restante și cinci la sută din PIB pentru educație, însă numai pe bază de proiecte.
Guvernul nu tratează cu dispreț nevoile din învățământul românesc, nici măcar cele de natură salarială, dar trebuie să fim solidari pentru a accede, la 1 ianuarie 2007, în Uniunea Europeană.
Gheorghe Barbu, ministrul muncii,
solidarității sociale și familiei
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!