Astăzi este Vinerea Mare, ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit pe Muntele Golgota
Creștinii țin astăzi post negru, iar seara merg la biserică pentru a cânta prohodul Domnului
Vinerea Mare sau Vinerea Neagră este ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit pe Muntele Golgota. Iisus se ruga în Grădina Ghetsimani când a fost prins, arestat, judecat de evrei și de romani, încoronat cu spini, bătut și batjocorit. Și-a purtat pe umeri crucea până în vârful Golgotei, unde a fost răstignit între doi tâlhari. Ziua de azi se mai numește și Vinerea Seacă, pentru că în această zi credincioșii țin post negru până seara când merg la biserică pentru a cânta prohodul Domnului. După prohod se mănâncă anafură și se bea aghiazmă. Pe tot parcursul anului, credincioșii postesc vinerea în amintirea patimilor îndurate de Mântuitor în această zi, spre iertarea păcatelor tuturor oamenilor.
Drumul Crucii
Vineri a fost ziua răstignirii. Pilat, guvernatorul roman, le-a poruncit soldaților să-l bată pe Iisus cu biciul, refuzând să-l declare vinovat precum voiau reprezentanții bisericii. El l-a trimis pe Iisus la Irod, împăratul iudeilor, să-l judece. Acesta la rândul său a refuzat să se pronunțe asupra vinovăției lui Iisus și l-a trimis înapoi la Pilat care, eschivându-se, a propus mulțimii adunate în curtea palatului să decidă soarta lui Iisus. Aveau de ales între un tâlhar, Baraba, care se făcea vinovat de foarte multe crime, și Iisus, care era învinuit că se declarase Fiul lui Dumnezeu. Mulțimea l-a eliberat pe Baraba și a cerut răstignirea lui Iisus. După ce i-a fost pusă în spate o cruce mare din lemn, Iisus a fost dus pe Dealul Golgota și răstignit împreună cu doi tâlhari condamnați la moarte. Pe crucea lui Iisus a fost pusă o plăcuță pe care scria în grecește, evreiește și latină: Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor (INRI). Când Iisus a murit s-a produs un cutremur mare, iar soarele s-a întunecat timp de câteva ore. Catapeteasma altarului din templul iudeilor s-a rupt în două. Iisus a fost luat de pe cruce de către credinciosul Iosif din Arimateea și de Nicodim și înmormântat într-un loc păzit de soldați romani. Trupul lui Iisus a fost înfășurat cu un giulgiu nou de in, îmbibat cu mirodenii după ritualul funebru al iudeilor. Cei doi au așezat trupul lui Iisus în mormânt acoperindu-i fața cu o pânză și astupând cu o piatră foarte mare gura peșterii.
Prohodul Domnului
În Vinerea Mare nu se mai slujește Sfânta Liturghie, pentru că Însuși Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum, și se ține post negru. Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapă a tânguirii lui Hristos, Care se află acum în mormânt. La sfârșitul slujbei se înconjoară biserica cu Sfântul Aer, pe sub care trec apoi toți credincioșii. Numit și Epitaf, Sfântul Aer este o pânză de in sau de mătase, de catifea sau de mușama pe care se află imprimată, brodată ori zugrăvită icoana înmormântării Domnului. Epitaful simbolizează trupul mort al lui Hristos. În intervalul acesta dintre răstignirea pe cruce și Înviere, pentru ca moartea Lui să nu pară iluzorie oamenilor, Fiul lui Dumnezeu a lăsat trupul Său să zacă în mormânt trei zile și în acest timp S-a coborât cu sufletul la iad, sfărâmându-i porțile. Trăind timp de trei zile numai prin suflet, Iisus a voit să ne arate că este posibilă o viață spirituală, biruitoare și fericită, și fără de trup. Până la El, oricine murea se ducea la viața chinuită din iad, întrucât toți treceau pragul eternității cu sufletul transfigurat de păcat. Aceste trei zile de viață ale lui Iisus cu sufletul despărțit de trup formează începutul Raiului. Din acest moment, sufletele celor drepți sunt așezate în Rai până la Învierea lor cu trupurile. Această înviere, numită și Învierea de Obște, va avea loc la a doua venire a Mântuitorului. Un alt motiv pentru care Iisus s-a pogorât la iad a fost acela de a încredința și celor de acolo, care au trăit pe pământ înaintea Sa, Vestea cea bună a mântuirii neamului omenesc de sub robia diavolului și a păcatului.
Câteodată, cerul plânge în Vinerea Mare
În Vinerea Mare se ține post negru. Este o zi a durerii. Se spune că, dacă plouă în această zi, anul va fi roditor, însemnând că și cerul plânge în ziua Patimilor Mântuitorului. Cum clopotele nu se mai bat din Joia Mare până în noaptea de Înviere, un obicei păgân spunea că, dacă o fată vrea să se îmbogățească prin măritiș, trebuie să se urce în turla bisericii în noaptea Vinerei Mari și să tragă clopotele pentru ca dorința să i se împlinească. Dacă trebuie îngropat vreun mort,
se-ngroapă numai cu bătaie de toacă. Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapă a tânguirii lui Hristos, care se află acum în mormânt. La sfârșitul slujbei se înconjoară biserica cu Sfântul Aer, pe sub care trec apoi toți credincioșii. Numit și Epitaf, Sfântul Aer este o pânză de in sau de mătase, de catifea sau de mușama pe care se află imprimată, brodată ori zugrăvită icoana înmormântării Domnului. Epitaful simbolizează trupul mort al lui Hristos.
Obiceiuri din Vinerea Mare
Se crede că cine nu mănâncă nimic în Vinerea Mare va fi sănătos, nu îl va durea niciodată capul și va ști că moare cu trei zile înainte de a se întâmpla aceasta.
Este bine ca atunci când te scoli să calci pe o bucățică de fier, pentru a fi ferit tot anul de lovituri.
Se spune că cine se scaldă în râu înainte de a răsări soarele, nu va mai avea probleme cu oasele și va fi sănătos tot anul.
Se spune că dacă plouă în Vinerea Seacă anul va fi mănos, iar dacă nu plouă, anul va fi neroditor.
Nu se coace pâine, nu se ară, nu se seamănă și nu se sădesc pomi, întrucâ nu vor rodi.
Tradiția populară spune că pe cel care postește în Vinerea Mare nu va suferi niciodată de dureri de cap și va ști cu trei zile înainte când va muri.
În această zi nu se spală rufe, deoarece se crede că viața celui care spală aceste haine poate fi spălată odata cu rufele.
Nici fierarii nu bat cuie în această zi, interdicția provenind tot de la simbolul crucificării
În Ziua Crucii nu se mănâncă fructe care conțin semnul crucii în interior: nuci, mere.
Cel care moare în vinerea Pastelui, va ajunge direct în Rai.
Cine se tunde în vinerea Paștelui nu va avea dureri de cap tot anul.
Sâmbăta Mare, ultima zi de pregătire a Paștilor
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștilor, când gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiționale, definitivează curățenia și fac ultimele retușuri la hainele pe care le vor îmbrăca la Înviere și în zilele de Paști.
La miezul nopții, lumea pornește în liniște spre biserică, pe drum se vorbește în șoaptă, iar la slujbă toată lumea stă cu mare evlavie. După ce iau lumină, oamenii merg în cimitir la căpătâiul morțtilor familiei și aprind și acolo lumânări, ca și cei trecuți dincolo să știe că a venit Învierea Domnului. Lor li se dă de pomană și în ziua de Înviere, dar și peste o săptămână, când e Paștele Morților. De aceea, culoarea cu care s-au vopsit ouăle de Paști nu se aruncă, ci se păstrează o săptămână, când se roșesc din nou ouă, se duc la biserică, se slujesc și apoi se duc afară, la morminte, și se dau de sufletele celor duși. Copiii abia așteaptă să vină de la slujba de Paști, că dorm o oră, două, și se scoală să meargă prin vecini, să vestească Învierea și să primească ouă roșii și bănuți. Băieții merg întâi, în zori, și apoi fetițele, după ceasurile zece, unsprezece. Că așa e credința, în ziua de Paști trebuie să-ți intre intâi în casă un băiat, ca să ai spor și bogăție.
Drumul Crucii la Ierusalim
Toate Bisericile creștine din Țara Sfântă fac procesiuni religioase, dar cele mai impunătoare și mai mărețe sunt cele ortodoxe și catolice. Cele catolice sunt legate mai ales de cele două mari praznice: Sfântele Paști și Nașterea Domnului. În schimb, procesiunile ortodoxe sunt mai numeroase, mai tradiționale, legate mai mult de cult și de Evanghelie. Ele nu sînt simple obiceiuri, simple manifestații religioase, ci formează parte integrantă din viața intimă duhovnicească a Ortodoxiei la Sfintele Locuri. Procesiunea din Vinerea Mare începe dimineața când se adună 12 arhierei, cu tot clerul și cu mulțime de pelerini, la biserica de la Pretoriu, unde se citesc Ceasurile Împărătești. După ceasuri, la ora 10.00, tot poporul, cu preoți și arhierei, pornește în mare procesiune de la Pretoriu până sus, la Biserica Sfântului Mormânt. Se străbate Drumul Crucii, în fruntea procesiunii mergând arhiereii, în veșminte de doliu, ducând pe mâini o cruce mare de lemn de 1,5 m, în care se păstrează o parte din lemnul original al Sfintei Cruci. Credincioșii țin în mâini lumânări aprinse. Din loc în loc fac popasuri unde, după tradiție, a căzut Domnul sub Cruce. Poporul îngenunchează și arhiereii citesc Evangheliile Sfintelor Patimi. La urmă se intră cu procesiunea în Biserica Sfântului Mormânt, iar clericii urcă și înfig Sfânta Cruce în stânca Golgotei, pe locul unde a fost răstignit Mântuitorul. Aici se citește Evanghelia Răstignirii Domnului. Câțiva episcopi și preoți stau de strajă lângă Sfînta Cruce, până ce o sărută tot poporul. Procesiunea răstignirii Mîntuitorului ia sfârșit cu o mișcătoare predică, rostită de un mitropolit. Seara are loc o nouă procesiune, Prohodul Domnului, care se încheie la ora 3.00 după miezul nopții.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!