* În pragul integrării în Uniunea Europeană, aproape 3% dintre români trăiesc cu mai puțin de un dolar pe zi
În România, 2,8% din totalul populației încă trăiește cu mai puțin de un dolar pe zi. Adică 600.000 de români trăiesc cu mai puțin de 850.000 de lei pe lună. Înainte de denominare, leul era cea mai devalorizată monedă din lume, după lira turcească. Din cele 192 de țări ale lumii, ocupăm locul 81 ca suprafață, locul 49 la populație și locul 45 la totalul economiei. O economie căreia i-ar trebui trei ani ca să producă echivalentul averii celor mai bogați doi oameni din lume. 500.000 de adulți din România sînt analfabeți.
Dezvoltarea umană
În fiecare an, Organizația Natiunilor Unite calculează pentru fiecare țară un indice compozit ce cuprinde indicatori economici, educaționali și din domeniul sănătății, numit Indicele de dezvoltare umană, folosit pentru diagnosticarea dezvoltării economice și sociale a țării respective. Maximul este 1, dar nici o țară nu îl atinge. Noi ne aflam pe locul 64, cu 0,792. Pe primul loc se află Norvegia, cu 0,963, iar pe ultimele locuri, cu 0,20 - 0,25, țări din Africa. La acest indicator, ne aflăm cam la același nivel cu Brazilia și Rusia, dar în spatele unor țări ca Macedonia, Letonia sau Libia. Cel mai folosit indicator economic rămîne Produsul intern brut, adică valoarea adăugată realizată anual prin întreprinderile unei țări, de orice naționalitate, raportat la numărul total al locuitorilor. În România, statisticile arată o cifră de puțin peste 2.600 dolari pe locuitor, ceea ce ne situează sub media mondială, undeva între Iran și Turcia.
Corupție și libertate
Organizația Transparency International calculează un indice al corupției de la 0 la 10, unde 10 înseamnă o țară unde teoretic corupția nu există. De la 5,5 în jos, țara respectivă poate fi catalogată drept avînd probleme cu corupția. Indexul nostru este de 2,9, cu mult mai mic decît al unor țări ca Mexic (unde un sfert din populația adultă are cazier) sau Columbia. În Europa, doar Macedonia și Ucraina sînt mai corupte. Organizația Freedom House monitorizează nivelul de libertate al tuturor țărilor independente, dînd note între 1 și 7, unde 1 înseamnă cele mai libere țări, iar 7 - țări deloc libere. La acest capitol, România se situează la un destul de onorabil loc 2, alături de Croația, Israel, Coreea de Sud și Mexic.
Cît cîștigă românul?
Un român și un bulgar, de exemplu, ar putea cîștiga la fel de mulți bani, ceea ce nu înseamnă că ar fi la fel de bogați, deoarece prețurile diferă de la o zonă la alta. Din acest motiv, instituțiile specializate calculează aceste sume în funcție de paritatea puterii de cumpărare, adică banii noștri raportați la media mondială a prețurilor. După aceste standarde, un bărbat cîștigă în medie în România 9.261 dolari pe an, iar o femeie, 5.391. În Ungaria însă, sumele se ridică la 18.183, respectiv 11.287, iar în Franța, 35.132 și 20.642. Raportînd nivelul nostru de trai la prețurile din Franța, ar fi ca și cum, dacă am fi acolo, dar am trăi la fel ca aici, am cîștiga cam jumătate din ceea ce cîștigă în medie francezul.
Trăim mai puțin decît europenii
Speranța de viață la naștere, în ani, adică atît cît se crede că va trăi un copil care se naște acum, este de 63 de ani. O valoare mică pentru Europa. În medie, un băiat născut acum va trăi 61 de ani, iar o fată, 65, față de 72 respectiv 75 de ani în Norvegia sau 70 și 72 în Marea Britanie. Pentru cei în vîrstă de 60 de ani acum, estimările arată încă 12 ani de trăit pentru bărbați și 15 ani pentru femei. Din punct de vedere al duratei vieții, ne situăm undeva pe la mijlocul clasamentului mondial, între Coreea de Nord și Letonia, în spatele unor țări ca Thailanda sau China.
Sănătate șchioapă
Organizația Mondială a Sănătății estimează că un român pierde 10 ani din speranța de viață din cauza condițiilor de viață, iar o româncă - 13 ani. Durata medie de viață în România a crescut cu doar doi ani din 1970 încoace. 2% dintre nou-născuți nu beneficiază de personal calificat în momentul nașterii și doar jumătate din totalul populației are acces la surse îmbunătățite de apă și sanitație. Această cifră ne situează undeva jos de tot în clasamentele europene și cam pe la același nivel cu țările sărace din America Latină. Unul din zece copii s-a născut în perioada 1998-2003 sub greutatea normală, iar 6% dintre copiii sub cinci ani au rămas sub această limită. 8% dintre ei nu au înălțimea care s-ar cuveni. Un copil din 2.000 se naște direct orfan, mama murind la naștere. Bugetul sănătății reprezintă acum 3,5% din PIB, cu mult mai puțin decît ar fi nevoie, ținînd cont de starea sănătății, în general, în România. Franța, de exemplu, dedică 7,4% din PIB acestui domeniu, Norvegia și Suedia - 8%, ceea ce înseamnă 2.500 de dolari pe locuitor. La noi, suma este de 130 de dolari.
Criză în educație
Școala este un capitol spinos. De două săptămîni, profesorii sînt în grevă luptîndu-se pentru ca bugetul învățămîntului să poată acoperi măcar în 2006 nevoile de carte în țară. Pentru prima dată în istoria postdecembristă, Guvernul a dat educației un buget mai mic decît în anul precedent. Adică, învățămîntul ar urma să primească în 2006 3,7% din PIB, ceea ce reprezintă 98,3% față de ceea ce are educația în 2005. În Franța, leafa unui profesor de gimnaziu începe de la 1.200 de euro pe lună și, în funcție de anumiți factori (vechime, clasificarea scolii etc.), poate ajunge la 2.350 de euro pe lună. În Irlanda, un cadru didactic este retribuit lunar, în medie, cu 2.400 de euro. În Austria, un profesor de gimnaziu cu 10 ani vechime primește în fiecare lună un salariu de cel puțin 2.100 de euro. În Portugalia, salariul unui profesor de liceu se calculează de la de 1.250 de euro pe lună. În România, un asistent universitar cîștigă cam 5 milioane pe lună, adică în jur de 150 de euro, iar dascălii din învățămîntul preuniversitar, între 100 și 300 de euro pe lună, în funcție de vechime și grade. Și cota de educație a tinerilor e mai jos decît în Europa. Unul din cinci tineri de vîrsta liceului nu merge la școală și, cu toată explozia facultăților cu plată, proporția studenților în totalul populației este de trei ori mai mică decît în cazul țărilor din UE.
Mîncăm
puțină carne
Limita de 2.600 de calorii pe locuitor pe zi este considerată ca minimă pentru o funcționare normală a organismului. Sub 2.250 este foamete, iar peste 3.600 apar probleme de sănătate legate de alimentația prea abundentă. În 2002, fiecare român a consumat în medie 3.455 de calorii pe zi, adică pe săturate. Însă, 80 la sută din aceste calorii au fost de origine vegetală, și doar 20 la sută animală. Din acest aspect rezultă că mîncăm mai sărăcăcios ca europenii. În Germania, de exemplu, consumul a fost în același an de 3.496 de calorii pe locuitor pe zi, doar că produsele de origine animală reprezintă 35 la sută din total. Zilnic, românii consumă în medie 570 de grame de cereale, 250 de grame de cartofi, 400 de grame de legume, 140 de grame de fructe și 150 de grame de carne. Pe an, românul consumă 79 de litri de alcool, 22 de litri de vin și 55 de litri de bere, dar și 2,1 kilograme de cafea, 194 de litri de lapte și produse lactate, 12 kilograme de ouă și doar trei kilograme de pește și produse de pește.
Topul
corupției
Finlanda, Noua Zeelandă și Danemarca sînt cel mai puțin corupte țări din lume. Desemnată cea mai competitivă națiune din Europa, Finlanda era acum cîțiva ani o țară fără corupție. În 2004, indexul a scăzut însă la 9,7, rămînînd totuși în topul listei. Cele mai corupte țări de pe glob sînt Haiti și Bangladesh, fiecare cu 1,5 puncte (0 fiind considerat cota pentru cea mai mare corupție).
Româncele
În medie, o româncă naște 1,2 copii, una dintre cele mai scăzute rate din lume. Totuși, studiile arată că ar vrea să nască și mai puțin: în 2002, aproape jumătate din mamele ce tocmai au născut nu și-au dorit copilul, iar una din zece l-ar fi dorit mai tîrziu. Există o șansă la o mie ca o femeie să moară în România din cauza nașterii. Vîrsta medie la care se mărită este de 22 de ani, cam ca în țările UE, dar 11 la sută dintre fetele cu vîrsta cuprinsă între 15 și 19 ani sînt, în România, deja măritate. Țară în care există de trei ori mai multe femei analfabete decît bărbați, România ocupă locul 81 în lume la numărul de locuri în Parlament ocupate de femei, cu 10,9%. Pe primul loc se situează Suedia, cu 45,3%. Unul din trei locuri administrative sau manageriale sînt ocupate de femei, ceea ce situează țara noastră pe locul 31 între națiunile lumii. Urcăm însă pe locul 17 la capitolul femei cu specializări profesionale sau tehnice. Totuși, la fel ca în Franța, de exemplu, o femeie din România cîștigă în medie jumătate din cît cîștigă un bărbat. În Luxemburg, Norvegia și Statele Unite sînt cele mai bogate femei, cîștigînd în medie peste 30.000 de dolari, dar acolo bărbații cîstigă 45 - 50.000 (chiar 90.000 în Luxemburg). Cele mai sărace femei din lume sînt cele din Sierra Leone. Acestea cîștigă doar 325 de dolari, și asta pe un an întreg.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
