Autor: » Mihaela COJOCARIU » Andrei PAUL,
14.11.2005
Vrem doar medicamente și asistență medicală
* La 18 ani de la ziua în care au ieșit în stradă să strige ceea ce gîndeau toți românii de rînd, brașovenii
din Asociația 15 Noiembrie 1987
se simt singuri, uitați și dezamăgiți
Nu vrem terenuri, nu vrem bogății. Vrem doar medicamente și asistență medicală. Atît! Pentru că ne-au bătut! Și încă ne bat, deși nu fizic. Mulți dintre noi sîntem bolnavi, iar unii au probleme psihice foarte mari, spune Florin Postolachi, președintele Asociației 15 Noiembrie 1987. De fapt, tocmai despre suferință și dezamăgiri au vorbit brașovenii care acum 18 ani au avut curajul să strige Jos comunismul!. Oameni care, cu fiecare an care trece, se simt tot mai singuri și mai uitați. Revolta anticomunistă a muncitorilor brașoveni a fost comemorată de Asociația 15 Noiembrie 1987, sîmbătă și duminică, la Sala Reduta, sub deviza Totul despre 15 Noiembrie, împreună cu vechi și statornici prieteni. Dar foarte puține autorități, chiar dacă au fost invitați oficiali din toate domeniile administrației, inclusiv Președinție și Guvern. Pentru prima oară în 18 ani, soțiile brașovenilor care au suferit represiunea mișcărilor din 15 Noiembrie 87 au fost invitate să vorbească despre coșmarul trăit de familiile lor.
O să căutăm sprijin în afara țării
Cei 126 de membri ai asociației sînt în continuare nemulțumiți, după ce li s-a promis de nenumărate ori asistență medicală, dar nu i-a mai ajutat nimeni. Am cerut și doctorului Mircea Cinteză, fostul ministru al sănătății, să ne asigure controale medicale periodice, medicamente gratuite și o farmacie de unde să luăm aceste medicamente, pentru că, de cele mai multe ori, medicamentele gratuite pe care le avem pe rețete nu pot fi procurate decît contra cost. Răspunsul Casei de Sănătate Brașov a fost de o nesimțire uimitoare. Ni s-a spus că oamenii ar avea prea mult de mers pe jos pentru a veni din toate colțurile Brașovului după medicamete, spune Florin Postolachi, președintele Asociației 15 Noiembrie 1987. El speră să poată rezolva problema cu ajutorul actualului director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Brașov, Paul Becheanu. Dacă statul român nu îi va ajuta, foștii luptători o să ceară sprijin extern. Așteptăm niște răspunsuri, vom trimite și domnului președinte Băsescu o cerere de primire în audiență și, dacă nu se rezolvă nimic, vom cere sprijin de afară. Vom cere sprijin Crucii Roșii internaționale, guvernului german, pentru că avem și etnici germani printre noi, guvernului maghiar, pentru că avem etnici maghiari, vom cere sprijin tuturor celor care ne vor putea ajuta. Și vom merge să ne tratăm suferințele în orice țară ne acordă acest sprijin, mai spune Florin Postolachi.
Sommerauer,
victimă și după
18 de ani
S-a lucrat bestial asupra mea. La București a fost Iadul, a povestit fostul disident Werner Sommerauer, acum în vîrstă de 70 de ani. Înregistram toate știrile de la Europa Liberă. Aveam benzile acasă. Am înregistrat și cele 21 de revendicări ale polonezilor și am vrut să-i trimit o scrisoare lui Lech Walesa, președintele Sindicatului Solidaritatea. Dar nu am putut pentru că toate scrisorile mele erau deschise. Am fost întotdeauna suspect, pentru că nu puteam tăcea niciodată!, și-a amintit Sommerauer. A participat și la revolta brașoveană din 87, alăturîndu-se muncitorilor din Steagu. A fost anchetat și bătut de ofițerul de securitate Ristea Priboi. L-a recunoscut pe torționarul său cînd l-a revăzut, după anul 2000, la televizor. Era mare deputat PSD de Vrancea. Istoricul Marius Oprea a publicat, în 2002, în cartea Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Brașov, pe care a scris-o împreună cu colegul său, Stejărel Olaru, mărturia brașoveanului. Fostul deputat PSD i-a dat în judecată pentru calomnie și pe Sommerauer, și pe Oprea, cerîndu-le daune de 15 miliarde de lei vechi. După un proces istovitor pentru fostul deținut, justiția le-a dat dreptate. Priboi a făcut însă recurs și a reușit să strămute procesul acasă la el, la Focșani. Istoricul Marius Oprea e convins că procesul este unul politic, iar ei doi sînt folosiți ca exemplu, pentru a li se pune pumnul în gură celorlalți care ar putea să arate cu degetul spre foști torționari, în prezent ajunși în posturi chiar mai mari decît în anii comunismului. Atît anchetatorii, cît și informatorii sînt activi și acum. Doi dintre milițienii care i-au bătut pe brașoveni sînt acum generali, a amintit Oprea. Care crede că nici în acest mandat nu va fi deschis un proces al comunismului. Băsescu refuză să condamne comunismul, pentru că el a dus-o bine atunci, spune Oprea. Singura instanță în care cei doi au încredere că le va face dreptate este Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Hărțuirea la care este supus bătrînul Sommerauer a reușit să-i sperie pe unii dintre membrii Asociației 15 Noiembrie 1987. Cu toate că unii refuză încă, după 18 ani, să dezvăluie nume ale celor care i-au anchetat și supus la torturi, 13 dintre ei au acceptat să povestească despre achetele de după ziua de 15 noiembrie 87.
Așteptăm
niște răspunsuri
S-au spus multe aici, despre camere de tortură, despre documente care există, dar nu ni se pun la dispoziție, despre ajutorul pe care l-am dori. Așteptăm niște răspunsuri, vom trimite și domnului președinte Băsescu o cerere de primire în audiență, a spus Florin Postolachi. Care a exprimat dezamăgirea tuturor colegilor săi de asociație. Concluziile? Dezinteres total din partea celor care ar fi trebuit să aibă un punct de vedere. În special pentru asta a fost organizată această masă rotundă, ca să ne dea un punct de vedere referitor la tot ce se întîmplă. Din păcate, n-am avut nici un răspuns de la ei. Nu numai că n-au confirmat participarea, dar nici măcar nu au spus dacă au primit sau nu invitația. Singurul oficial din partea guvernului care a venit la Brașov a fost secretarul de stat al Ministerului Justiției, Maria Cristina Manda, care va avea o întîlnire la București cu liderii asociației, astăzi sau mîine.
Nu m-am așteptat la o întîlnire atît de dureroasă. Șocant și îngrozitor de trist. Îmi dă senzația unei vini uriașe, pe care de fapt o purtăm cu toții, că nimeni n-a făcut niciodată nimic pentru acești oameni ale căror răni nu se vor închide niciodată. Ne uităm la ei ca la un spectacol și nimeni nu face nimic. Absolut tot ce stă în putința Ministerului Justiției vom face pentru ei. Acesta este mesajul meu. Din păcate, lucrurile de care ei suferă se află în domeniul altor instituții. Cred însă că avînd Ministerul Justiției alături de ei, încet-încet poate vom determina celelalte autorități să se aplece spre ei.
Maria Cristina Manda, secretar de stat în Ministerul Justiției, singurul reprezentant al Guvernului
la seminarul Totul despre 15 Noiembrie
Cred că a avea la Brașov o astfel de organizație și a o sprijini nu poate fi decît o datorie și o onoare pentru noi toți. Pentru că un popor care își uită sau nu-și cunoaște istoria este un popor diletant. Am avut discuții permanente cu Asociația 15 Noiembrie 1987, iar pregătirea unui astfel de eveniment a implicat o comunicare continuă și permanentă. Este adevărat că, în jurul datei evenimentului, această legătură se manifestă intensiv, dar sprijinul administrației este continuu, pentru că vorbim de cei 120 de membri ai asociației, care au nevoie de îngrijiri medicale, au nevoie de medicamente, au nevoie de sprijin social și au nevoie să știe că este cineva alături de ei.
Prefectul Aurelian Danu
SRI dezinformează ?
Florin Postolachi spune că, după o solicitare către SRI cu privire la dosarele celor de la 15 Noiembrie, a apărut doar un comunicat de presă, în urmă cu doi ani, care spunea că dintre toate solicitările, șase se regăsesc, șase nu se regăsesc, șase au fost informatori activi. Este dureros. Noi vrem să știm cine sînt acești șase informatori, pentru a nu arunca o pată de noroi asupra celorlalți membri ai Asociației (...) Mai tîrziu am aflat că acest răspuns a fost cu totul altfel decît de cel care a venit la Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS). Nu erau șase informatori, ci doar unul. De ce oare sînt două răspunsuri de la SRI diferite?, se întreabă președintele asociației, convins că nu va primi curînd un răspuns.
Ce s-a întîmplat cu dosarele
de la Securitate?
Dan Lazea, membru al CNSAS, a declarat că în arhivele CNSAS nu există dosare în ceea ce privește anchetele propriu-zise din noiembrie 87, ci doar dosare inconsistente din perioada de domiciliu forțat al brașovenilor, muncă, detenție, de după noiembrie 87. El a precizat că, în aceste condiții, este greu de vorbit despre o reparație morală. A promis însă că va lupta pentru recuperarea adevăratelor dosare.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!