Curat lucru, trãim într-o þarã de amnezici. Reluarea cercetarilor în cazul primei mineriade, care ne-a tras înapoi cîþiva ani, aruncîndu-ne în bezna deciziilor discreþionare tipice regimurilor totalitare, ne-a arãtat ce bastion al comnismului a rãmas justiþia româneascã la nivelul celor mai înalte foruri.
Unul dintre judecãtorii Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, domnul Tuculeanu, este una ºi aceeaºi persoanã cu unul dintre siniºtrii procurori ai cauzelor minereºti ºi iliesciene din iunie 1990. Tocmai pentru rolul jucat în slujba acestui tip de cauze, omul acesta a urcat în ierarhie, ajungînd acum în cel mai înalt organism al justiþiei româneºti.
Situaþia, n-are decît sã ne indigneze oricît, e perfect caracteristicã pentru modul cum a funcþionat regimul Iliescu: o încrengaturã indisolubilã între toate verigile puterii pe modelul clanurilor mafiote. Acum, întrebat de 13-15 iunie, domnul Tuculeanu spune ca nu-ºi mai aminteºte nimic. Totul s-a ºters, totul s-a prescris.
Amnezic cum e, fostul procuror ne aratã cum a funcþionat statul de drept în România: discreþionar, arbitrar, pus în slujba celor puternici. Supãrarea acestor oameni pe ministrul Monica Macovei vine ºi din faptul cã ea nu „înþelege“ cum ar trebui sã meargã lucrurile. Executanþi docili în timpul comunismului ºi ai regimului Iliescu, personaje ca Tuculeanu aºteapta, pentru toate nemerniciile comise, ce li se cuvine: o pensie babanã ºi recunoºtinþa poporului.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!