Un procuror brașovean a intrat
în colimatorul Parchetului General
* Dacă magistrații inspectori din cadrul Parchetului General vor constata că numirea Irinei Coliban,
prim-procuror al Direcției brașovene de Investigare
a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, a fost făcută prin încălcarea legii, justiția brașoveană ar putea intra într-un haos fără precedent
O echipă de magistrați inspectori din cadrul Parchetului General verifică, de la începutul acestei săptămîni, activitatea procurorului Irina Coliban (foto dreapta), prim-procuror al Direcției brașovene de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Ancheta administrativă a fost declanșată abia acum, deși Parchetul General a primit în ultimele luni mai multe sesizări legate de faptul că numirea procurorului Irina Coliban la șefia DIICOT n-a respectat legea. Asta pentru că procurorul brașovean nu avea vechimea de șase ani în magistratură. Dacă ancheta va stabili că Irina Coliban ocupă nelegal funcția, este posibil ca toate actele pe care și-a pus semnătura în acest timp, inclusiv dosare trimise în judecată, să fie lovite de nulitate, iar justiția brașoveană să se confrunte cu un haos fără precedent. Surse din Parchetul General spun că Irina Coliban va trebui să dea explicații și în legătură cu implicarea ei în protejarea unor interese de grup.
Procuror anchetat
Scandal
în justiția braȘoveană
Unul dintre șefii parchetelor brașovene intră sub lupa legii. O echipă de magistrați inspectori din cadrul Parchetului General verifică, de la începutul acestei săptămîni, activitatea procurorului Irina Coliban, prim-procuror al Direcției brașovene de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Ancheta administrativă a fost declanșată abia acum, deși Parchetul General a primit în ultimele luni mai multe sesizări legate de faptul că procurorul Irina Coliban a devenit ilegal șef al magistraților care investighează infracțiunile de crimă organizată și terorism. Dacă ancheta va stabili că Irina Coliban ocupă nelegal funcția, este posibil ca toate actele pe care și-a pus semnătura în acest timp, inclusiv dosare trimise în judecată, să fie lovite de nulitate, iar justiția brașoveană să se confrunte cu un haos fără precedent.
Pe ultima sută
de metri
Sesizările ajunse la Parchetul General vorbesc despre faptul că numirea precipitată a Irinei Coliban la DIICOT a fost făcută la presiunea liderilor locali PSD, pe ultima sută de metri înainte de alegerile generale de anul trecut, chiar dacă procurorul nu îndeplinea condițiile impuse de legea organizării și funcționării DIICOT. În schimb, Coliban se remarcase, înainte de a intra intra în magistratură, ca un membru activ al PSD Brașov, unde a fost chiar șefa organizației locale de femei. Și soțul ei, omul de afaceri Tiberiu Coliban, este membru PSD. Constantin Niță, președintele PSD Brașov, recunoaște că Irina Coliban a fost membru de partid pînă în 1998. Dar neagă vreo legătură ulterioară între partid și magistratul Coliban.
Numire ilegală?
Potrivit unor surse neoficiale, Irina Coliban a intrat în magistratură pe 1 iulie 1999. Legea privind înființarea DIICOT prevede extrem de clar în ce condiții pot deveni procurorii sau judecătorii șefi ai structurilor din cadrul acestei instituții cheie a Parchetului General. Condițiile minime de vechime pe care trebuie să le îndeplinească procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt: (...) b) pentru funcția de procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, o vechime în funcția de procuror sau de judecător de 6 ani, se precizează în articolul 8, alineatul 2 al Legii 508 din 2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT. Procurorul Irina Coliban a fost confirmat în funcția de șef al DIICOT pe 30 noiembrie 2004. Adică la mai puțin de șase ani de la intrarea în magistratură. Teoretic, acest lucru înseamnă că Direcția a funcționat timp de mai bine de un an cu un șef numit fără respectarea legii. Doamna procuror Coliban a fost preluată în cadrul DIICOT prin transfer de la secția specializată din cadrul Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel. Iar confirmarea pe funcție s-a făcut atunci cu respectarea legii, confirmată de Consiliul Superior al Magistraturii, declară surse din cadrul Parchetului General.
Haos în actul juridic
Persoanele care au sesizat Parchetului General circumstanțele numirii procurorului șef de la DIICOT Brașov, dar și surse din interiorul instituțiilor juridice brașovene susțin că toate dosarele și actele pe care magistratul Irina Coliban și-a pus semnătura de la numirea sa în funcție sînt lovite de nulitate absolută. Cu alte cuvinte, numirea ilegală a procurorului Coliban înseamnă că toate documentele oficiale care-i poartă semnătura vor fi lovite de nulitate. Acuzația este cu atît mai gravă cu cît aceste acte și dosare privesc rețele ale traficanților de droguri sau persoane și chiar investigații ale asasinatelor în stil mafiot. De asemenea, un avocat brașovean, care ține să-și păstreze anomimatul, explică faptul că, o dată cu declararea oficială a viciului prin care a fost numită Coliban în funcție, există deja un argument bine întemeiat ca multe dosare să ia o întorsătură ciudată. Inculpații din dosarele care au ajuns în instanță, documente care poartă semnătura Irinei Coliban, ar putea să atace legalitatea actului juridic în baza cărora sînt sau au fost judecați. Iar aceste acțiuni ar putea crea un haos fără precedent în justiția brașoveană.
Documentele
rămîn valabile
Pe de altă parte, oficialii Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel (PCA) Brașov neagă efectele posibilei revocări din funcție a procurorului Coliban. Toate documentele semnate de procurorul Irina Coliban sînt valabile, pentru că sînt apărate de o hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii. Este vorba despre hotărîrea de numire în funcție. CSM este forul conducător tutelar al justiției din România și, eventual, poate reveni prin hotărîre asupra deciziei de numire. Documentele semnate rămîn însă valabile, chiar în cazul în care decizia de numire ar fi fost eronată, susține procurorul Viorel Adrian Șaramet, procuror general al Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Brașov.
Bunăvoință în familie
Numele procurorului Irina Coliban a fost asociat în ultima vreme și cu afacerile dubioase derulate de soțul ei, Tiberiu Coliban, prin una din firmele acestuia. Acuzat că, prin intermediul firmei Ultra Romania SRL, exploatează în județul Brașov aparate de joc neînregistrate asupra cărora Fiscul nu avea nici un control, Tiberiu Coliban ar fi primit la începutul anului 2003 o amendă administrativă. Organele de control fiscal au reluat cercetările și după aplicarea amenzii și au descoperit fix același tip de fraudă. Și Garda Financiară a cercetat această activitate și a trimis-o spre Parchet. Așa s-a ajuns chiar la deschiderea unui dosar penal pentru evaziune fiscală pe numele lui Tiberiu Coliban. Dosar care s-a împotmolit însă la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Brașov, cu o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale. Surse neoficiale susțin că Irina Coliban ar fi făcut presiuni și asupra șefului Poliției Brașov, comisarul Dorel David, pentru a împiedica deschiderea unor dosare penale împotriva soțului și că a reușit chiar să oprească unul dintre acestea. Nu s-au făcut presiuni nici din partea doamnei Coliban și nici din partea altei persoanei în ceea ce privește cercetarea domnului Coliban. Este vorba despre un dosar economic de acum cîțiva ani, cînd acest serviciu era în subordinea mea, spune comisar- șef Dorel David, șeful Poliței Municipiului Brașov.
Procuror cu acțiuni la firme
Un alt aspect care se pare că va intra în atenția procurorilor inspectori de la București privește respectarea de către procurorul Irina Coliban a Statutului magistraților.
În mod normal, nici un procuror nu are voie să desfășoare activități comerciale direct sau indirect. Legea 303 din 2004, privind Statutul magistraților, este extrem de clară din acest punct de vedere. Magis traților le este interzis: a) să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse, (...) c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți civile, societăți comerciale, inclusiv bănci sau alte instituții de credit, societăți de asigurare ori financiare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome, d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic, specifică articolul 7 din legea amintită. Procurorul-șef al DIICOT Brașov nu pare să respecte însă această interdicție. Potrivit propriei declarații de avere completată în acest an, procurorul Coliban deține acțiuni sau părți sociale la două sereleuri din Brașov, Vip Prod SRL și Duna Rom SRL.
Inspectorii Parchetului General trebuie să stabilească, la finele anchetei lor, dacă procurorul Coliban a încălcat statutul magistraților și, dacă răspunsul este afirmativ, să hotărască sancțiunile.
Nu comentez
Procurorul Irina Coliban a refuzat să facă vreun comentariu asupra condițiilor în care a fost numită sau a celorlalte probleme care ar putea intra în atenția procurorilor inspectori din cadrul Parchetului General. Nu comentez în nici un fel. Am mai dat în repetate rînduri declarații pe aceste teme și nu mai am nimic de spus, a răspuns procurorul șef al DIICOT Brașov reporterului Monitorul Expres.
Nu comentez
Procurorul Irina Coliban a refuzat să facă vreun comentariu asupra condițiilor în care a fost numită sau a celorlalte probleme care ar putea intra în atenția procurorilor inspectori din cadrul Parchetului General. Nu comentez în nici un fel. Am mai dat în repetate rînduri declarații pe aceste teme și nu mai am nimic de spus, a răspuns procurorul șef al DIICOT Brașov reporterului Monitorul Expres.
Un semn de întrebare
Un alt semn de întrebare privind activitatea procurorului Coliban privește chiar modul în care acest magistrat a ajuns, înainte de numirea la DIICOT, în funcția de procuror-șef al Secției de combatere a criminalității organizate și antidrog din cadrul Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Brașov. Potrivit Legii privind statutul magistraților, pentru funcția de președinte, vicepreședinte, președinte de secție la Curtea de Apel, procuror general al Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel și adjunct al acestuia, procuror-șef secție al Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel, judecător inspector și procuror inspector (este nevoie de - n.r.) o vechime de 15 ani în magistratură. Or, conform datelor care au generat deja ancheta de la DIICOT, procurorul Irina Coliban a intrat în magistratură abia în 1999.
Pot să confirm că, în anii 1997-1998, Irina Coliban a fost la PSD. În acea perioadă era avocat și avea dreptul să facă parte dintr-un partid politic. Din momentul în care a intrat în magistratură și-a dat demisia, respectînd prevederile legii. Mi se pare inadmisibil să vă intereseze dacă cineva a fost sau nu, la un moment dat, într-un partid politic. E o poliță care i se plătește doamnei Coliban. Cît privește acuzele că ea a fost numită într-o funcție la presiunea liderilor locali ai PSD, e o prostie. E una dintre cele mai mari prostii pe care le-am auzit. Nu m-a interesat niciodată să mă implic în activitatea justiției, așa cum fac cei care se află astăzi la putere. Nici nu știam ce funcție ocupă doamna Coliban, pe care n-am mai văzut-o de șase ani.
Deputatul Constantin Niță,
președintele PSD Brașov
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!