* Preºedintele Traian Bãsescu
a declarat sîmbãtã, la Braºov, cã
este împotriva schimbãrii preºedinþilor de consilii judeþene în timpul mandatului
* Bãsescu a mai cerut ºi
„neutralizarea“ politicã a prefecþilor
„Nu sînt de acord cu ideea schimbãrii preºedinþilor consiliilor judeþene în timpul mandatului. Este toxicã“, a spus sîmbãtã, la Braºov, preºedintele Traian Bãsescu, la întîlnirea cu preºedinþii consiliilor judeþene ºi cu primari din toatã þara, invitaþi sã discute viitorul pachet de legi care va reforma administraþia publicã localã. Premierul Cãlin Popescu Tãriceanu, prezent ºi el sîmbãtã la reuniunea din Poiana Braºov, nu l-a contrazis pe Bãsescu, deºi, chiar acum cîteva zile, PNL susþinea schimbarea ºefilor CJ fie ºi printr-o ordonanþã de urgenþã. Luni la rînd, Alianþa a vorbit despre o modificare a legii astfel încît schimbarea ºefilor consiliilor judeþene sã poatã fi operatã de urgenþã cu jumãtate plus unu din voturile consilierilor, ºi nu cu douã treimi cum spune legea actualã. Cel mai bucuroºi de noua întorsãturã au pãrut preºedinþii PSD ai CJ-urilor din þarã, care pot respira uºuraþi ºi-ºi pot face liniºtiþi planuri pentru urmãtorii trei ani.
Pesediºtii
rãsuflã uºuraþi
„Constituþia României, din punctul de vedere al juriºtilor cu care am discutat, nu dã dreptul, la aceastã orã, unui vot uninominal pentru alegerea preºedinþilor CJ. Nu e vorba de ce vreau sau ce nu vreau, dar avem totuºi legea în faþã“, a declarat, la Braºov, ministrul Vasile Blaga. Bãsescu a explicat ºi el cã menþinerea prevederilor actuale în privinþa CJ, pînã la expirarea actualelor mandate, este „un element de responsabilitate“. Cel mai bucuroºi de noua întorsãturã au pãrut preºedinþii PSD ai CJ-urilor din þarã, care pot respira uºuraþi ºi-ºi pot face liniºtiþi planuri pentru urmãtorii trei ani. Se pare cã norocul lor vine însã de la UE, dupã ce mai mulþi demnitari europeni ar fi recomandat oficialilor români sã nu intervinã în forþã în conducerea administraþiei locale care, în UE, beneficiazã de protecþia Cartei europene a autonomiei locale.
Cinci proiecte
de lege, pe þeavã
Reprezentanþii municipiilor ºi judeþelor ºi-au spus pãsurile în faþa miniºtrilor prezenþi la Braºov ºi au fãcut mai multe propuneri pentru modificãri necesare viitoarei Legi a administraþiei locale. „Am vrut sã prezentãm proiectele de legi cu impact asupra administraþiei publice româneºti. Muncim de cîteva luni la cele cinci proiecte: Legea descentralizãrii, modificarea Legii 215 a administraþiei publice locale, Legea prefectului, Legea finanþelor publice locale ºi Legea funcþionarului public. La fiecare am pus în evidenþã ce aduce nou, am arãtat principiile ºi regulile transferului de autoritate, ca ºi instituþiile care vor fi create, în principal Oficiul de Descentralizare“, a explicat ministrul administraþiei ºi internelor, Vasile Blaga. Principalele sugestii ale autoritãþilor locale au fost legate de transparenþa în alocarea fondurilor ºi de descentralizarea realã a puterii. Blaga a anunþat cã o întîlnire similarã cu cea din Poiana Braºov va avea loc, în 21 octombrie, la Bistriþa, dupã care proiectele legii vor fi publicate pe site-ul guvernului, pentru a li se putea aduce îmbunãtãþiri în termen de 30 de zile. Dupã aceea, modificãrile vor ajunge în guvern ºi apoi, în procedurã de urgenþã, în Parlament.
Bani mai mulþi pentru Braºov
• Ministrul delegat pentru lucrãri publice ºi amenajarea teritoriului, Laszlo Borbely, a recunoscut sîmbãtã cã, pînã acum, Braºovul a fost vitregit la împãrþirea de fonduri, ºi asta pentru cã bugetul pentru anul acesta a fost fãcut în 2004, de guvernarea PSD. „Începînd din 2006, intrãm pe bugetul Alianþei, iar Braºovul va primi mai multe fonduri, comparativ cu alte municipii mari, pentru a compensa persecuþia din ultimii ani“, a spus Borbely. În plus, ministerul din care face parte are, începînd din 2006, un program bine finanþat, care propune pietruirea ºi asfaltarea drumurilor comunale ºi judeþene, pentru care primarii din comune nu vor avea niciodatã fonduri. „În bugetul pe 2006, ne vom concentra pe drumurile judeþene ºi alimentarea cu apã a localitãþilor rurale“, a mai promis Borbely.
„Aveþi un pachet de legi extrem de important, pe care Guvernul îl propune administraþiei locale. Este momentul sã ne hotãrîm dacã vrem o administraþie descentralizatã sau rãmînem la jumãtatea drumului, cum sîntem acum. În opinia mea, a venit momentul sã trecem la o descentralizare adevãratã, care sã apropie administraþia de necesitãþile omului. Aþi primit spitalele ºi ºcolile, cheltuielile, dar nu aveþi decizia. Reparaþi, cheltuiþi, dar nu vã întreabã nimeni care sînt nevoile reale ale acestei zone.“
Traian Bãsescu,
preºedintele României
„Este nevoie, în opinia mea, de întãrirea autoritãþii primarului, ca om ales uninominal de cãtre cetãþeni. De asemenea, descentralizarea excesivã, prin ruperea localitãþilor, nu este profitabilã. Unirea forþelor este eficientã, mai ales în accesarea de mai multe fonduri europene pentru nevoile localitãþilor ºi, implicit, ale oamenilor.“
George Scripcaru,
primarul municipiului Braºov
„Ca prim-ministru, mã preocupã viitorul statut european al României ºi creºterea capacitãþii de absorbþie a fondurilor europene. Trebuie sã asigurãm cadrul corespunzãtor pentru a putea absorbi fondurile structurale pe care UE le pune la dispoziþia noastrã. În perioada 2007-2009 avem la dispoziþia noastrã 6 miliarde de euro. Nu ne putem permite sã irosim aceste fonduri.“
Cãlin Popescu Tãriceanu,
primul-ministru al României
„Pe de o parte, interzicerea implicãrii politice a prefectului este inutilã, deoarece însãºi funcþia de prefect te obligã sã fii imparþial. Faptul cã aproximativ 15 ani au existat prefecþi care au interpretat legea din punct de vedere politic este altceva. Pe de altã parte, implicarea politicã a prefectului reprezintã garanþia îndeplinirii programului de guvernare. De fapt, variantele sînt complementare. Cert este însã faptul cã legea e mai presus de toate ºi nimeni nu e mai presus de lege. Adicã, indiferent dacã eºti sau nu implicat politic, legea trebuie respectatã fãrã nici o interpretare.“
Aurelian Danu,
prefectul judeþului Braºov
„În mandatul trecut, în judeþul Braºov au fost înfiinþate pe motiv politic 7-8 localitãþi. Cît timp în strãinãtate se unesc comune ºi oraºe, pentru a forma comunitãþi puternice, la noi procesul este invers. ªi asistãm la situaþia hilarã în care din taxele ºi impozitele locale încasate nu se plãtesc nici mãcar angajaþii din primãrii. Nu trebuie sã înfiinþãm localitãþi, ci sã le comasãm. La înfiinþarea de noi comune ar trebui consultate ºi consiliile judeþene. ªi, în general, existã riscul sã transformãm consiliile judeþene în surogate. Fie le întãrim, fie le desfiinþãm. Aici trebuie sã luãm o decizie politicã.“
Aristotel Cãncescu,
preºedintele Consiliului Judeþean Braºov
Guvernul, la Braºov
• La reuniunea responsabililor din administraþia publicã localã, la sala de conferinþe a hotelului Sportul, din Poianã, au venit sîmbãtã preºedintele României, Traian Bãsescu, premierul Cãlin Popescu Tãriceanu, vicepremierul Gheorghe Pogea, ministrul administraþiei ºi internelor, Vasile Blaga, împreunã cu trei secretari de stat, ministrul transporturilor, construcþiilor ºi turismului, Gheorghe Dobre, ministrul delegat pentru lucrãri publice ºi amenajarea teritoriului, Laszlo Borbely, ministrul integrãrii europene, Anca Boagiu, ºi ministrul finanþelor publice, Sebastian Vlãdescu.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!