* Restricþiile la creditele
în valutã impuse de Banca Naþionalã a României dau peste cap socotelile bancherilor * Pentru a face mai atractive creditele în lei, aproape toate bãncile au hotãrît micºorarea dobînzilor, dar au lãsat în jos ºi dobînda la depozite l Oamenii
de afaceri se plîng cã noile reguli le pun beþe în roate, pentru cã îi obligã sã plãteascã
mai mult împrumuturile pentru investiþii
Restricþiile impuse de BNR la creditele în valutã, începînd din 26 septembrie, îi nemulþumesc atît pe bancheri, care sînt nevoiþi sã renunþe la o parte importantã din activitatea lor ºi sã gãseascã noi soluþii pentru atragerea clienþilor, cît ºi pe oamenii de afaceri. Patronatele se plîng cã noile reguli pun beþe în roate oamenilor de afaceri care trebuie sã plãteascã dobînzi mai mari la creditele pentru investiþii. Conducãtorii bãncilor comerciale, îndeosebi ale celor care ºi-au depãºit deja plafonul de 300% din fondurile proprii impus de BNR ca limitã pentru creditele în valutã, se tem cã rãspunsul pieþei va fi contrar aºteptãrilor bãncii centrale. Avînd în vedere cã Banca Naþionalã a limitat posibilitatea acordãrii de credite în valutã la de trei ori valoarea fondurilor proprii, majorarea capitalului social ar putea fi o soluþie de viitor care sã permitã bãncilor comerciale acordarea mai multor credite în valutã. Dar, acest pas ar putea implica riscuri pentru unele bãnci. ªi pentru românul de rînd, miºcarea BNR are douã tãiºuri. Este aducãtoare de unele beneficii, pentru solicitanþii de credite, în condiþiile în care bãncile vor fi nevoite sã facã mai atractive aceste produse, prin scãderea dobînzilor. Micºorarea dobînzilor îi dezavantajeazã însã pe cei care au ales sã-ºi depunã economiile sub formã de depozite bancare. Un alt dezavantaj, pentru toatã lumea, ar fi faptul cã mult mai puþini români vor îndeplini de acum criteriile unui împrumut pentru cumpãrarea de locuinþe sau autoturisme.
Dobînzi mai mici
la credite ipotecare în lei
Pentru a contracara efectul restricþiilor impuse de BNR, prima miºcare pe care au fãcut-o bãncile, unele chiar înainte de 26 septembrie, a fost micºorarea dobînzilor la împrumuturi, spre nivelul practicat la creditele în valutã. „Creditul în lei devine tot mai interesant, în comparaþie cu cel în valutã. Am redus dobînzile pînã la 9,2% la creditele ipotecare în lei, spre exemplu, în timp ce creditul în euro are o dobîndã de 9,1%. Un alt credit de consum în lei are dobînda de 10,9%, iar la euro de 9,8%. Ceea ce înseamnã cã dobînzile sînt comparabile“, spune George Cîrstoloveanu (foto medalion sus), directorul comercial al BRD-Groupe Societe Generale, sucursala Braºov.
Perioadã mai mare de creditare
Pentru a atrage mai mulþi clienþi, BRD-Groupe Societe Generale a mãrit ºi perioada de rambursare a unui credit pentru locuinþã, de la 20 la 25 de ani. „Mai mult decît atît, luãm în calcul ºi veniturile persoanelor care locuiesc la aceeaºi adresã cu solicitantul. Cu alte cuvinte, dacã înainte se luau în calcul doar veniturile soþului ºi soþiei, acum se considerã venituri ºi cele obþinute de pãrinþi sau copii, ori rudele pînã la gradul IV, dacã locuiesc în aceeaºi casã“, mai explicã George Cîrstoloveanu.
ªase bãnci lasã dobînzile mai jos
Doar sãptãmîna aceasta, cinci bãnci au decis sã lase dobînzile mai jos pentru a-ºi atrage noi clienþi. HVB, Raiffeisen Bank, Volksbank, Banca Transilvania ºi Banca Comercialã „Ion Þiriac“ au anunþat scãderea dobînzilor la creditele în lei, dar ºi la depozite. Volksbank vrea însã sã revinã ºi în rîndul bãncilor care pot acorda credite în valutã, drept pentru care îºi va mãri capitalul social cu 50 de milioane de euro. Pînã atunci, a anunþat o reducere a dobînzilor la creditele în lei, de pînã la 8,5% la creditele imobiliare ºi auto sau de împrumuturi personale, dar ºi comisioanele, de la 1,5-2% la 1%. Astfel, persoanele fizice vor primi împrumuturi cu 8,5% în loc de 10% dobîndã, cît erau pînã acum, iar persoanele juridice vor putea lua împrumuturi cu dobînzi între 8% pînã la 10%, în funcþie de situaþia financiarã a firmei. De ieri, ºi ING România oferã credite ipotecare în lei cu o dobîndã de 9,25%. Este vorba despre creditul ipotecar Avantaj Plus, credit în lei cu o dobîndã fixã pentru primii doi ani de contract.
Riscul valutar
va reapãrea
„Se pare cã mãsurile BNR vor duce la o creºtere a creditelor, cu orientare spre lei. Majoritatea românilor sînt plãtiþi în lei, iar contractarea de împrumuturi în monedã naþionalã ar elimina riscul valutar. Devalorizarea valutei din ultima perioadã a fãcut sã creascã foarte mult creditele în valutã, dar riscul valutar existã în continuare pentru cã, la un moment dat, toate fondurile speculative care au influenþat cursul valutar vor dispãrea ºi atunci euro ºi dolarul ar putea sã creascã din nou“, spune Anca Homorozeanu, director Volksbank Braºov.
Credite cu costuri mai mici
Banca „Ion Þiriac“ a anunþat o scãdere a costului creditelor în lei pînã sub cel practicat de bancã în valutã. Astfel, pentru creditul personal în lei MultiCredit (maximum 5.000 de euro în echivalent lei, fãrã garanþie imobiliarã), sau MultiCredit Plus (maximum 10.000 de euro în echivalent lei, fãrã garanþie imobiliarã), dobînzile au scãzut de la 13-14% la 10,5-11,5%. Pentru creditul personal MultiCredit Extra, prin care se obþin pînã la 50.000 de euro în lei, pe maximum 20 de ani, dobînda a scãzut de la 14 la 9,4%.
Marile bãnci
nu se sperie
BCR n-a simþit prea tare lovitura BNR, pentru cã are resurse pentru a acorda în continuare credite în valutã, fãrã sã îºi facã probleme. Dar se va orienta mai ales spre împrumuturile în lei. „BCR aplicã politicile ºi strategiile sale privind creditarea, promovînd îndeosebi împrumuturile în lei, aºa cum a fãcut în ultimii doi ani, dar pe de altã parte oferã ºi întreaga gama de credite în valutã la costuri avantajoase pentru clienþi“, explicã Valeria Oþelea, director adjunct la BCR Braºov.
CEC-ul se aliniazã
la start
Casei de Economii ºi Consemnaþiuni noile regului impuse de Banca Centralã par sã-i fi fãcut un serviciu. Pînã acum, CEC nu lucra cu valutã, iar de luna viitoare intenþiona oricum sã intre în rîndul bãncilor care dau ºi credite în euro sau dolari. Aºa cã restricþiile BNR au ajutat-o sã ia startul de la egal la egal cu alte bãnci care au fost nevoite sã facã un pas înapoi din cauza acestor mãsuri impuse. Deocamdatã, CEC ºi-a cosmetizat creditele în lei. Pentru persoanele juridice dobînzile sînt mai mici, scãzînd de la 18% - 22% la 15% -20%, iar la persoanele fizice, pînã la 12,5%. La Banc Post prima miºcare a fost reducerea dobînzii de la 10,9%, pentru creditele ipotecare, la 8,9% cu extinderea perioadei de creditare de la 20 la 25 de ani. Creditele de consum au fost ºi ele cosmetizate, dobînzile scãzînd de la 24% chiar ºi la 12%.
Bãncile mici
se reorienteazã
ªi bãncile mai mici se orienteazã acum spre creditele în lei. Spre exemplu, Pro Credit Bank a micºorat dobînda cu douã procente pentru împrumuturile acordate persoanelor juridice ºi cu trei procente la cele acordate persoanelor fizice, pentru sumele mai mari de echivalentul a 5.000 de euro. „Pe lîngã reducerea pe care am operat-o la dobînzi în urmã cu douã sãptãmîni, urmeazã ºi alte mãsuri pentru a atrage noi fonduri“, spune Alina Albescu, ofiþer credite la Pro Credit Bank.
Scad ºi dobînzile
la depozite
Volksbank, Raiffeisen ºi Banca Transilvania au anunþat ºi coborîrea dobînzilor la depozite. Astfel, la Raiffeisen, cea mai mare dobîndã pentru depozitul în lei este de 6%, în vreme ce persoanele fizice primesc 5% pentru depozitele la o lunã, ºi pînã la 8%, pentru alte termene. Persoanele juridice primesc o dobîndã de 4% pentru orice depozit la termen. Motivaþia bancherilor pentru micºorarea dobînzilor la depozite vine din faptul cã pe piaþã sînt foarte mulþi lei. La Banca Transilvania, majoritatea dobînzilor pentru depozite în lei este acum între 6,25% ºi 8%, însã pot atinge ºi 9% pentru sumele dedicate bãncii la termen de 24 de luni. În acelaºi timp, dobînda la depozitele în euro variazã între 3 ºi 5%.
Efect bumerang
Scãderea dobînzilor nu este vãzutã cu ochi buni de mulþi bancheri. „Dacã vorbim de o dobîndã la depozite de 4-5%, într-o economie în care inflaþia este de 7%, vorbim clar de dobînzi real negative. Mi-e teamã cã asta va duce la un grad sporit de economisire în valutã sau la o creºtere a consumului. Adicã, exact ceea ce BNR doreºte sã evite. Pãrerea mea este cã BNR a luat o mãsurã administrativã care va avea efect contrar celui dorit. Bancherii de la BNR sînt obiºnuiþi sã ia mãsuri de ordin administrativ, dar socoteala din birou nu se potriveºte cu cea din piaþã“, crede Steven van Groningen (foto medalio jos), preºedintele Raiffeisen Bank.
Nemulþumire
ºi la Banc Post
La fel de nemulþumit se declarã ºi Mihai Bogza, preºedintele Banc Post, o bancã nevoitã sã sisteze temporar acordarea de împrumuturi în valutã. „Prin normele de limitare a creditului în valutã sînt avantajate bãncile leneºe, care nu au avut o activitate intensã pe partea de creditare.
Clienþii vor solicita tot credite în valutã, numai cã de la alte bãnci“, spune Mihai Bogza. BNR rãmîne însã insensibilã la nemulþumirea bancherilor. Potrivit lui Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, avertismentele bãncilor comerciale nu se vor regãsi în realitate. „Este adevãrat cã nu toate calculele din birou se potrivesc cu piaþa, dar, atenþie, e valabil ºi pentru bancherii care fac declaraþii în aceste zile tot din birou. Dintre avertismentele lor, puþine se vor regãsi în realitatea pieþei“. Vasilescu mai spune cã BNR nu ºi-a dorit atît limitarea creditului în valutã, cît limitarea riscului de sistem.
Bancherii pregãtesc un protest
• Reprezentanþii Asociaþiei Române a Bãncilor (ARB) vor trimite în aceste zile BNR o listã cuprinzînd neclaritãþile în aplicarea noilor norme de creditare în valutã. Potrivit preºedintelui ARB, Radu Gheþea, în documentul ce urmeazã a fi trimis guvernatorului Mugur Isãrescu, bancherii vor propune organizarea unei mese rotunde pe tema creditãrii în devize strãine. „Sîntem nemulþumiþi de faptul cã Banca Centralã a respins deja propunerea noastrã, înaintatã ca variantã la normele pe care le-au publicat recent cei de la BNR“, a declarat Gheþea. Întrucît BNR a respins propunerile înaintate de bancheri înainte de 26 septembrie, ARB a trecut la un fel de rãzboi de gherilã cu Banca Centralã.
Categorii de clienþi
• O datã cu normele prin care se restricþioneazã creditele în valutã, Banca Naþionalã a modificat ºi regulamentul prin care erau acordate calificative clienþilor, în funcþie de riscul ca aceºtia sã nu plãteascã ratele la timp. Astfel, de la 26 septembrie, în categoria A de performanþã financiarã pot fi încadrate doar persoanele cu venituri certe ºi permanente exprimate în lei care solicitã credite în lei ºi cele cu venituri stabilite în euro/dolari care doresc sã se împrumute în euro/dolari. Pentru toþi ceilalþi, bãncile pot face o încadrare cel mult în categoria B. Pentru creditele în valutã, în categoria „A“ ( calificativul cel mai bun) vor intra solicitanþii care au venituri exprimate în euro, chiar dacã nu sînt încasate în aceastã monedã. Bine cotate sînt ºi persoanele care încaseazã salariile în lei, dar acestea sînt calculate în funcþie de cursul euro-leu, precum ºi firmele care îºi ajusteaza preþurile la euro. Nu vor fi afectaþi de restricþiile la creditele în valutã nici exportatorii. În acelaºi timp, oricît de mari i-ar fi veniturile, un român cu salariul stabilit în funcþie de cursul euro nu mai poate fi încadrat în cea mai bunã categorie de performanþã financiarã la solicitarea unui credit bancar în lei. Iar pentru un client de „categorie inferioarã“, creditul va fi mai scump, deoarece ºi bãncile trebuie sã blocheze mai mulþi bani pentru provizioane.
Probleme pentru firmele noi
• Un întreprinzãtor care solicitã creditarea unei noi afaceri va fi pus de acum în mare dificutate. Indiferent cît de viabil ar fi proiectul prezentat sau cît de argumentatã este bonitatea acþionarilor, banca nu va putea evalua performanþa financiarã pe baza unor bilanþuri. Care nu au cum sã existe în lipsa unei vechimi mai mari a firmei. Un astfel de client va fi încadrat automat în cea mai proastã categorie de risc, adicã E. Cu o astfel de etichetã, creditul poate fi considerat din start respins. Pentru a-l putea acorda, bancherii ar trebui sã blocheze în provizioane de risc o sumã egalã cu a împrumutului.
Cel mai scump credit
în monedã naþionalã
• În România, diferenþa dintre dobînda practicatã la depozitele populaþiei în moneda localã ºi cea la credite continuã sã fie una dintre cele mai mari din Europa Centralã ºi de Est. Potrivit unui studiu comparativ realizat de compania de management al riscurilor Coface Intercredit, diferenþialul de dobîndã practicat de bãncile din România pentru persoanele fizice este de 10,2%. Doar Polonia ne depãºeºte, cu un diferenþial de 12,1%. În schimb, în celelalte þãri din regiune, ultimele care au aderat la UE, sau în cele care au fost invitate la aderare, cum e cazul Bulgariei, diferenþialul dintre cele douã dobînzi este la jumãtate, situat între 5,6% în Ungaria ºi Cehia, sau 6,5% în Bulgaria. Acest fapt demonstreazã cã în România, cel puþin pînã sãptãmîna trecutã, creditul în monedã naþionalã era unul din cele mai scumpe din Europa.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!