Ceea ce am anticipat se întîmplă. Alianța D.A. se ofilește. Jocurile de putere și de interese au primat. Alianța promitea o guvernare coerentă de dreapta, care să scoată țara din colapsul economic, din criza de sistem. Și așa ar fi funcționat dacă la bord nu ar fi fost cei doi vîslași care au înțeles unul să lopăteze hăis, altul cea. Condiție în care barca se frînge de la sine și totul se duce la fund. Inclusiv echipajul, cu mateloți cu tot. Tăriceanu a ieșit hotărît la luptă. Și-a construit tranșeele, și le-a consolidat cu PSD și Năstase, iar acum și-a concentrat tirul pe Cotroceni. Premierul a convocat partidele la consultări pe tema zisă a integrării. Președintele le-a convocat pe tema reformării sistemului politic și parlamentar. În ambele cazuri este vorba însă numai de pretexte. Băsescu vrea un parlament unicameral care să îi asigure un partid cert majoritar - PD-ul - și o decizie rapid aplicabilă. Premierul vrea puterea la el, cu un președinte doar de protocol, ales de Parlament. Ambii luptă acum pentru imagine. Și pentru întîietate. Cei doi au și masa de manevră: unul PNL-ul, altul PD-ul. Iar linia se frînge tot mai adînc, pînă în teritoriu. Aliații se pîndesc și se lovesc care cum apucă. Alternează gherila cu șarjele. Este ceea ce se resimte, tot mai acut, și la nivelul Brașovului. Cu toate consecințele de rigoare. De aici și pînă la prăbușirea sistemului, cu oameni cu tot, pasul este mic. A fost încă o investiție de încredere aruncată în derizoriu, demonstrînd că, la noi, prea multă democrație strică la ten.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!