Comentariul meu despre inteligenþa politicienilor, apãrut recent în Monitorul Expres, a avut un oarecare ecou. Nouã sau zece cititori mi-au trimis mesaje, declarîndu-se incitaþi de tema respectivã, dar ºi meditativi. În esenþã, nedumerirea lor poate fi rezumatã prin urmãtoarea întrebare: Cum de reuºesc unii politicieni sã ajungã atît de sus, din moment ce performanþele lor în materie de inteligenþã sînt mai degrabã modeste?
Un recent studiu britanic despre succesul în politicã încearcã sã rãspundã la aceastã întrebare. Sînt urmãrite carierele mai multor politicieni occidentali, iar concluziile sînt surprinzãtoare, cel puþin la prima vedere. Se pare cã nu inteligenþa este prima condiþie a succesului în politicã, ci vitalitatea. Cu alte cuvinte, degeaba ai o inteligenþã remarcabilã, dacã nu eºti de felul tãu un om energic.
Ne amintim, în acest context, de profesorul universitar Emil Constantinescu, devenit preºedintele României ºi eºuat tocmai dintr-o aparentã lipsã de vitalitate. Nimeni n-a pus ºi nu pune la îndoialã, în schimb, inteligenþa peste medie a profesorului.
De ce le sînt necesare politicienilor vitalitatea ºi derivatul acesteia, curajul? În primul rînd, pentru a putea lua decizii rapide. În al doilea, pentru a le apãrea alegãtorilor ca niºte ºefi autentici.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!