Românii de dupã 1989 n-au avut încã prilejul sã voteze anticipat. Clasa politicã le oferã acum aceastã posibilitate aducãtoare de disconfort, confuzie ºi noi cheltuieli din banul public. Întrebarea ivitã cu acest prilej este dacã într-adevãr erau necesare alegeri anticipate. Un rãspuns afirmativ presupune o anumitã forþare a realitãþii politice. Într-adevãr, decizia Curþii Constituþionale de a respinge pachetul de legi privitoare la Justiþie ºi Proprietate a fost un act potrivnic intereselor naþionale de integrare în UE. Totuºi nu se poate spune cã alegerile anticipate erau strict necesare, pentru a contracara respectiva decizie.
În aceastã situaþie, singura explicaþie rezonabilã rãmîne dorinþa actualei Puteri de a se consolida, plasînd PSD pe o poziþie de accentuatã inferioritate parlamentarã. În condiþiile unei victorii mai clare decît cea de anul trecut, PD+PNL ar deþine o majoritate parlamentarã confortabilã ºi, declarã liderii respectivi, ar putea sã gestioneze mai eficient treburile þãrii. De prisos sã spunem cã ºi poziþia preºedintelui Traian Bãsescu s-ar întãri.
Într-o þarã cu un nivel de trai precum al României, alegerile anticipate pot aduce bulversãri politice ºi chiar sociale. Simplu exerciþiu democratic într-o þarã dezvoltatã, anticipatele sînt la noi un lux costisitor.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!