* Alegerile vor avea loc pe
16 octombrie * Campania electorală este posibil să dureze doar două săptămîni
Liderii coaliției de guvernare au hotărât ieri ca guvernul Tăriceanu să își dea demisia pe 18 iulie, iar alegerile anticipate să aibă loc pe 16 octombrie. Este posibil ca miercuri guvernul să modifice printr-o ordonanță de urgență legea electorală. Consi-liul Național de Conducere al Coaliției a decis calendarul alegerilor anticipate. Imediat după demisia Guvernului, pe 19 iulie, vor avea loc convorbirile cu președintele Băsescu. După care, cît mai urgent posibil va fi anunțat noul premier. Este de asemenea posibil să fie acceptată o campanie electorală de doar două săptămîni.
Discuții discrete
Membrii Coaliției guvernamentale au început ieri seria discuțiilor pe tema alegerilor anticipate, într-o întîlnire cu ușile închise, la Palatul Victoria. În afara liderilor de la centru, au venit la sediul Guvernului și lideri ai PNL și PD din teritoriu, în ideea că structurile locale ale Alianței trebuie informate în legătură cu toți pașii premergători alegerilor anticipate. Potrivit liderilor Coaliției, deocamdată nu a fost stabilit un calendar al alegerilor, urmînd ca acest lucru să fie pus la punct în întîlnirile ulterioare ale partenerilor de guvernare. Tensiunile generate de iminenta demisie a Guvernului și de declanșarea alegerilor anticipate sînt dublate însă și de alte momente sensibile care au apărut în interiorul formațiunilor din coaliția de guvernare.
Trei scenarii
O dată cu anunțarea demisiei guvernului Tăriceanu, au apărut și scenariile privind organizarea alegerilor anticipate. Primul spune că noul premier numit de președinte va fi tot Călin Popescu Tăriceanu, iar viitorul cabinet va avea aceiași miniștri. Primul-ministru va veni în fața Parlamentului și fie va fi respins, fie va trece de forul legislativ, caz în care va demisiona din nou. O altă variantă este cea în care premierul desemnat vine în fața Parlamentului și anunță că nu poate forma echipa guvernamentală. În aceste condiții, șeful statului ar urma să se consulte cu președinții celor două Camere pentru declanșarea anticipatelor. Un al treilea scenariu este acela în care Traian Băsescu propune un prim-ministru necunoscut, care să formeze o echipă pe măsură, cu un program de guvernare foarte slab. În acest caz, chiar și partidele care nu doresc anticipate ar fi nevoite să respingă Guvernul.
Zvonuri și speculații
Au mai apărut zvonuri că parlamentarii PNL și PD, precum și aliațilii lor, vor părăsi sala de ședință la votul de învestitură, pentru a nu fi realizat cvorumul necesar. Un alt zvon vorbește chiar despre renunțarea la alegerile anticipate prin numirea unui alt premier decît Tăriceanu, probabil Theodor Stolojan sau Vasile Blaga, ambii agreați de Trăian Băsescu. Cum Blaga este însă democrat, iar protocolul Alianței impune un premier liberal, această variantă ar rupe Alianța DA și ar duce la formarea unui guvern minoritar. O altă variantă ar fi desemnarea lui Bogdan Olteanu, actualul ministru pentru relația cu Parlamentul, ca premier interimar.
Stolojan
păstrează tăcerea
Teodor Stolojan păstrează tăcerea asupra revenirii sale în prim-planul scenei politice românești. Încă dinainte de anunțarea demisiei premierului Tăriceanu, actualul consilier prezidențial a fost subiectul mai multor speculații privind instalarea sa în funcția de prim-ministru. Întrebat ieri care ar putea fi rolul său după alegerile anticipate, Stolojan a lăsat să se înțeleagă că nu ar refuza șefia guvernului dacă i s-ar propune, dar a declarat că deocamdată nu știe care va fi rolul său exact în campania electorală. Alianța va hotărî care va fi rolul meu în campania electorală. Și tot Alianța va hotărî care va fi rolul meu în campania electorală. Asta este tot ce pot spune pînă acum.
PSD pregătește
blocarea alegerilor
PSD ar dori revenirea la un guvern de uniune națională. Social-democrații negociază deja cu Partidul Conservator și UDMR pentru o colaborare politică, în caz de anticipate. Strategii partidului pregătesc însă și planul B, împotriva lui Traian Basescu. Ei au găsit în Constituție și în procedurile parlamentare o modalitate de a bloca declanșarea anticipatelor pînă spre iarnă, astfel încît să nu poată fi organizate așa cum își dorește Alianța, înainte de publicarea Raportului de țară de către Comisia Europeană Astfel, după ce va fi respins în Parlament, prima dată, guvernul Alianței, PSD va cere consultări cu șeful statului pentru formarea unei noi majorități parlamentare și acceptarea unui nou premier care să aducă în față Parlamentului un guvern de uniune națională. Dacă Băsescu refuză, PSD va depune plîngere la Curtea Constituțională, unde are voturile asigurate, si va începe procedurile de suspendare a președintelui, mizînd în Parlament pe voturile PRM și ale conservatorilor lui Dan Voiculescu.
Ultimatum
pentru Voiculescu
Cum Partidul Conservator este amenințat cu ieșirea din Parlament și de la guvernare, Dan Voiculescu negociază cu toată lumea. Sîmbătă seara, liderul PC Dan Voiculescu a avut discuții telefonice cu liderul PSD, Mircea Geoană. Dar și cu Tăriceanu, despre o eventuală fuziune rapidă cu PNL și locuri eligibile pe listele Alianței. Moneda de schimb a fost televiziunea sa. O variantă de salvare ar fi tot o fuziune, dar cu PD. Aceasta este însă mai putin probabilă, avînd în vedere că Voiculescu a fost cotat de Traian Băsescu drept soluția imorală a politicii.
Scăderea pragului electoral
la 4%?
Alianța DA ar dori, se pare, reducerea pragului electoral la 4%, pentru a facilita intrarea sigură a UDMR în Parlament. Pe ultima sută de metri, probabil miercuri, Guvernul Tăriceanu va da o ordonanță de urgență pentru modificarea Legii electorale în care se va stipula reducerea perioadei de campanie la două săptămîni și reducerea pragului electoral de la 5 la 4%.
Eforturile pentru integrare
nu depind de anticipate
Efortul de îndeplinire a angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană a României trebuie să continue independent de organizarea alegerilor anticipate, a afirmat ieri directorul general al Direcției Extindere din Comisia Europeană, Fabrizio Barbaso, după întîlnirea cu premierul Tăriceanu. El a precizat că reprezentanții Comisiei Europene nu se implică în deciziile de politică internă ale statelor în curs de aderare și l-a asigurat pe premierul român că preocuparea Comisiei Europene este de a fi alături de autoritățile de la București, astfel încît obiectivul privind aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007 să fie îndeplinit. Realizarea obiectivului de aderare în 2007 este posibilă, a precizat Barbaso.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!