Crucea părintelui Arsenie Boca, descoperită în Braşov

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Foto: Bogdan Bălaş

Publicitate

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 02.09.2015

• Descoperirea aduce bucurie şi uimire în rîndurile credincioşilor care nu mai ştiau nimic de crucea de care nu se despărţea
Sfîntul Ardealului
• Crucea de rugăciune şi binecuvîntare a părintelui va fi aşezată în Biserica „Sfînta Treime“ din Şchei, acolo unde a stat ascunsă privirilor timp de 69 de ani

Lumea creştină e mai bogată cu un artefact de mare încărcătură spirituală, după ce a fost descoperită crucea părintelui Arsenie Boca. Este chiar crucea cu care cel supranumit Sfîntul Ardealului îi binecuvînta pe credincioşi. Întîmplarea sau poate chiar voinţa părintelui au făcut ca acest obiect de preţ să fie găsit la Braşov, în Biserica „Sfînta Treime“ din Şchei, unde a stat neştiută de nimeni timp de aproape şapte decenii. Cei doi cercetători care au scos-o la lumină consideră că găsirea crucii e semn bun pentru români. Artefactul va sta de-acum încolo în altarul lăcaşului din Braşov, oraşul în care Sfîntul Ardealului a pătimit de pe urma prigoanei comuniste.

O cruce dispărută şi reapărută din senin

Crucea de binecuvîntare a părintelui Arsenie Boca a fost descoperită acum cîteva zile de către preşedintele Fundaţiei „Dacia“, Liviu Pandele, care făcea o documentare pe teme istorice împreună cu preotul prof. dr. Nicu Aurelian Reit. Crucea era deteriorată şi, la prima vedere, părea doar un vechi obiect bisericesc. Însă semăna izbitor cu cea pe care o ţinea la piept părintele Arsenie Boca, aşa cum se vede în fotografia păstrată în arhiva bisericii. Cei doi cercetători au mărit imaginea şi au descoperit cu uimire că nu există niciun dubiu, artefactul găsit este identic cu cel din poză. „Este crucea cu care El binecuvînta şi care apare menţionată în istoriografii. Este aceeaşi cruce la care se ruga atunci cînd apărea şi dispărea inexplicabil“, crede Liviu Pandele. Chiar şi după restaurare, crucea continuă să emane un miros puternic de mir. Nu e o cruce obişnuită, cum nici cel care o ţinea în mîini atunci cînd se ruga n-a fost un om obişnuit. Minunile părintelui Arsenie Boca sînt legate de această cruce, pe care gardienii din temniţa unde a fost azvîrlit n-au reuşit să i-o confişte. O minune e şi aflarea crucii. A stat 69 de ani chiar în altarul bisericii, însă nimeni n-a văzut-o.

„Un semn bun pentru români“

Cu certitudine, crucea de argint a stat la pieptul părintelui Arsenie Boca atunci cînd a oficiat slujba de resfinţire a bisericii din Şchei. Mărturie stă fotografia datată 15 septembrie 1946, găsită şi ea tot printr-o întîmplare, în arhivele bisericii. Instantaneul îl înfăţişează pe Sfîntul Ardealului la vîrsta de 34 de ani, ţinînd la piept Sfînta Cruce. În stînga, este binecunoscutul preot paroh Valeriu Voineag, cel care a slujit timp de 54 de ani la Biserica „Sfînta Treime“. Este o fotografie-document extrem de valoroasă pentru ortodoxie, istorie şi pentru comunitatea braşoveană. Aşa cum precizează părintele Reit, a fost purtată de junii şcheieni la manifestările lor tradiţionale. Însă, cu timpul, s-a pierdut. Redescoperită, fotografia avea să aducă informaţii valoroase nu numai despre trecutul spiritual al celui mai vechi cartier braşovean, ci şi despre părintele ieromonah atît de iubit în Ardeal.
Cît despre crucea recent găsită, nu se ştie nici cum a dispărut, nici cum a ajuns în Şchei. Se presupune că însuşi Arsenie Boca ar fi ascuns-o la Braşov, oraşul de care îl legau amintiri dureroase. Sau poate a dăruit-o bisericii, dar în acest sens nu s-a găsit niciun înscris. În orice caz, „nu ştim de ce a apărut, la fel cum nu ştim de ce a dispărut. Dar dezvăluirea ei este un semn bun pentru români“, adaugă Liviu Pandele.

Crucea va sta în biserica de Pe Tocile

Se pare că această cruce s-a vrut descoperită tocmai acum, la începutul anului bisericesc şi înainte de Sfînta Marie Mică. „Totul are legătură cu Fecioara Maria, patroana spirituală a Braşovului, pe care o vom sărbători la Braşov, ca în fiecare an, în cadrul unei manifestări deosebite, în sîmbăta de dinaintea sărbătorii din 8 septembrie“, dezvăluie Liviu Pandele, invitînd braşovenii să participe la evenimentul la care vor fi 30 de preoţi şi zeci de călugări din mănăstirile României. Cu acest prilej, va fi dezvăluită şi o icoană deosebită, de o valoare inestimabilă, replică a „Maicii Domnului Rugătoare“ din Complexul Monahal Meteora. Icoana care va sta la Braşov a fost realizată prin tehnica vitraliului, în stil bizantin, de către călugării greci, în şase luni, din bucăţele de marmură în culori naturale şi foiţe de aur de 24 de carate. Procesiunea religioasă, ajunsă la a şasea ediţie, va fi condusă de către Preasfinţitul Ilarion, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Dedicată Maicii Domnului, ocrotitoarea Braşovului, manifestarea care va avea loc pe 5 septembrie, la Biserica „Sfînta Treime“, are binecuvîntarea Mitropolitului Ardealului, Î.P.S. Laurenţiu Streza. Cu acest prilej, fotografia şi crucea recent descoperite vor putea fi văzute şi cinstite de toţi credincioşii care vor trece prin dreptul altarului la care a slujit şi părintele Arsenie Boca.

Părintele Arsenie, martirul Ardealului

• Părintele Arsenie Boca s-a născut la 29 septembrie 1910 la Vaţa de Sus, judeţul Hunedoara. Părinţii săi, Iosif şi Cristina, l-au botezat Zan. A făcut şcoala primară în satul natal şi apoi Liceul Naţional Ortodox „Avram Iancu“, din Brad. După absolvire ca şef de promoţie, în 1929, s-a înscris la Institutul Teologic din Sibiu. „Dacă aveam avere sau garantau tutorii pentru mine, intram la aviaţie la Cotroceni, ceea ce n-a fost, împiedicîndu-mă sărăcia“, nota el într-o autobiografie. În 1933, pentru că picta cu har, mitropolitul Nicolae Bălan l-a trimis cu bursă la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. A urmat şi cursuri de medicină şi antropologie, a frecventat prelegerile de mistică ale lui Nichifor Crainic. În ziua în care a împlinit 25 de ani, a fost hirotonit diacon celib. Patru ani mai tîrziu, şi-a făcut ucenicia în monahism, la Sfîntul Munte Athos. Destinul lui avea să se lege de Sîmbăta de Sus începînd cu luna iunie 1939. Pe 3 mai 1940 a fost tuns în monahism la mănăstirea pe care a şi renovat-o, primind numele de Arsenie. Doi ani mai tîrziu, a fost hirotonit preot. În 1943, a intrat în atenţia Securităţii. Declanşase ceea ce s-a numit „mişcarea de reînviere duhovnicească de la Sîmbăta“. A fost închis la Braşov, Jilava, Bucureşti, Timişoara şi Oradea. A fost arestat, anchetat şi schingiuit la Rîmnicu Vîlcea, Braşov, Făgăraş pentru că i-a ajutat cu hrană pe luptătorii anticomunişti din Munţii Făgăraşului. La 25 noiembrie, mitropolitul Nicolae Bălan l-a dus personal la Mănăstirea Prislop, unde creştinii au început din nou să-l caute pentru darul lui de a vedea cauzele, dar şi căile de îndreptare a răului. În 1951, a fost trimis la muncă silnică la Canalul Dunăre-Marea Neagră. În 1959, i s-a interzis să mai slujească la altar. A urmat pribegia la Bucureşti, unde a avut domiciliu forţat. În 1968, a ieşit la pensie. Şi-a avut chilia şi atelierul de pictură la Prislop, unde a şi închis ochii, la 28 noiembrie 1989. A prorocit că aici va fi loc de pelerinaj. În fiecare an, în ziua de 28 noiembrie, la mormîntul lui vin sute de mii de oameni.

Profeţiile Sfîntului de la Sîmbăta de Jos

- Se povesteşte în Sîmbăta de Jos că, în vara anului 1989, părintele l-a rugat pe un tîmplar să-i facă o cruce de lemn, pe care să scrie anul naşterii lui, dar şi pe cel al morţii, adică 1989.
- A ştiut şi ziua exactă în care va muri, pentru că, la Biserica din Drăgănescu, a pictat scena supliciilor Sf. Ştefan cel Nou, pomenit în calendarul ortodox pe 28 noiembrie, ziua în care avea să moară.
- La înmormîntarea sa, în 1989, se vorbea că ar fi fost ucis de Securitate pentru că ar fi prevestit că Ceauşeştilor li se apropie sfîrşitul. Lucru ce avea să li se întîmple peste nici o lună. „Ceauşescu va muri în ziua de Crăciun. Şi voi muri şi eu, cu vreo 3 săptămîni înaintea lui“.
- „Toate celelalte ţări comuniste vor face paşnic trecerea de putere de la comunism la capitalism, ca şi cînd dai cămaşa de pe tine şi iei altă cămaşă. Numai România va face trecerea prin vărsare de sînge şi vor muri mulţi“.
- Localnicii din Ocna Sibiului au povestit că, în anii ‘50, părintele a spus că a văzut şapte coroane de aur coborînd din cer pe capul unor săteni, iar pe coroane scria ceva cu litere de foc. Peste cîteva luni, şapte gospodari au fost arestaţi şi trimişi la Canal, de unde nu s-au mai întors.
- „Veţi vedea şi veţi înţelege spurcăciunea peste tot în jurul vostru: la serviciu, în magazine, în instituţiile statului, în conducerea lui şi, mai ales, în politică. Din nefericire, ea va intra pe furiş chiar şi în sînul Bisericii.“
- „Vor veni vremuri foarte grele, dar toate sînt îngăduite de la Dumnezeu. Vor cădea şi cei aleşi. Vor pune impozite, taxe şi alte îngrădiri. Vă vor lua totul!“.
- Unul dintre tablourile vizionare ale părintelui înfăţişează două turnuri înalte, apropiate, care se prăbuşesc în foc, praf şi fum. Pictura a fost finalizată în anul 1983, cu 19 ani înainte de atentatul de la World Trade Center.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit şi de prietenii tăi!

Comentarii: