Autentificare
Ziarul care vorbete cu braovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagin
Publicitate

Istorii uitate


Scheiul celor 26 de mori

×


n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Ultima moarã de la Pietrele lui Solomon, pe vremuri
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 15.05.2015
Acum 150 de ani, n vechiul cartier al Braovului funcionau 26 de mori, n paralel cu cea a lui Seewaldt, prima moar industrial din Transilvania

Odat cu primele case din chei, au aprut i morile. Ape curgtoare erau destule, astfel c, la 1859, n vechiul cartier funcionau nici mai mult, nici mai puin de 26 de mori, grupate pe strada denumit cndva Valea Morilor. Cam cte una la fiecare 50 de metri. Cruele ncrcate cu cereale urcau niruite pe crri nguste i ieeau din moar ncrcate cu saci de mlai. Sute de ani au uruit morile n chei, pn pe la 1911, cnd au amuit. Dar s-au dezvoltat altele, dotate cu instalaii industriale, fabricile Seewaldt i From, mai jos, n Cetate. Astzi, nici urm de mori n chei. Eugen Moga (foto medalion), neobositul cronicar al cheiului, a refcut harta celor 26 de mori, le-a desenat dup vechi ilustrate i ni le prezint aa cum a reuit s le reconstituie, din spusele btrnilor.

Zeci de priae i tot attea mori

Moara e o construcie care transform grnele n fin. Fr mori, oamenii n-ar fi putut face pine, astfel c i n chei, cel mai vechi cartier al Braovului, au aprut mori nc de la prima comunitate. Cartierul este aezat ntr-o vale adnc i lung, de aceea, cheiul, satul dintre muni, n-a dus niciodat lips de ap, spune Eugen Moga. i unde e ap, snt i mori. Sau cel puin au fost n vremea cnd oamenii aveau de mcinat cereale. Braoveanul a studiat hri i documente vechi i a pornit pe urma morilor din chei, realiznd ceea ce el numete un inventar al acestora. O munc deloc uoar, fiindc zona nu mai e strbtut de zecile de ape curgtoare: pul lui Meot, Fntna lui tiubei, La Pietrele lui Solomon, Pe Valea cu Ap, Pe Valea Rece, n Varite, Pe Valea Tei, Pe Valea Oului, La Fntnia Popii, La Podul Dracului. Din cele care au rmas, braovenii vin din toate colurile cu sticle s-i ia acas aceast ap curat, despre care se spune c e dttoare de sntate, fiindc provine din izvoare de ap vie. De la Pietrele lui Solomon n jos, cheiul era strbtut de dou ape importante, una natural i alta care curgea printr-un canal special spat pentru mori, pe sub poalele dealului, de la Dintre Pietre, pn la Varite i Poarta chei. Aici firul apei se mprea n dou: unul ctre moara din Poart i altul o lua pe dup Turnul Graft. Mai jos de Valea Rece, fosta Vale Putred, se pot vedea i astzi, pe partea dreapt, urmele canalului.

De la moar, la cuptor

Principalul i cel mai complet document care l-a ajutat pe Eugen Moga s reconstituie harta morilor a aprut n 1859, cnd municipalitatea a ntocmit un plan al apelor i morilor. n schia Situaia tuturor morilor de la Stncile lui Solomon pn la Poarta Cetii, el a identificat 26 de mori, un numr impresionant dac lum n calcul suprafaa cartierului. Erau plasate de-a lungul arterelor de circulaie care legau Prundul de Pietrele lui Solomon. Din acest motiv, strada Principal se numea Valea Morilor. Diferenele de nivel de la o moar la alta erau de 5 metri. Dar de ce aveau nevoie braovenii de att de multe mori? Fiindc aveau ce mcina. La vremea aceea, pinea fiecrei familii se fcea acas. Populaia cheiului avea nevoie de cel puin 2-3 mori, cte una pentru gru, porumb i psat (mei), cele trei cereale care formau baza alimentaiei. Localnicii aduceau grnele de la pia n schimbul produselor proprii. Duceau la vnzare fructe, brnzeturi, psri vii i aduceau produse care nu se cultivau pe aici, explic Ionel Moldoveanu, urma al morarului Abri Mihali. Aluatul pregtit acas era copt n cuptoare. Cel puin 15 cuptoare erau n chei. Unele aveau i brutrii. Renumite erau La Domnioarele i La Papp de pe strada Vasile Saftu. Femeile aduceau aluatul frmntat n mold la cuptor, iar copiii ateptau s se coac pinea i s primeasc un don. Din mlaiul proaspt se hrneau toi ai casei, dar i porcii de ngrat, precum i puii mici. Pinea se fcea ca s ajung o sptmn, mai spune colonelul Moldoveanu, amintindu-i de minunata pine de Braov, cu cartofi, care rmnea proaspt cte 4-5 zile. i mmliga era un aliment de baz: Nu este mmlig mai gustoas, dulce i plcut mirositoare ca cea obinut din mlai proaspt mcinat, adus atunci de la moar.

Roata primei mori se nvrtea la Pietrele lui Solomon

Prima moar de care i amintesc btrnii a fost lng Pietrele lui Solomon, pe locul unde acum e casa de pe str. Podul Creului nr. 123, i ncepe povestea Eugen Moga. n aceast zon, denumit de cheieni ntre Chietre, au funcionat de-a lungul timpului patru mori, uneori cte trei simultan. Aici, Moga a gsit fragmente de piatr de moar. A desenat moara dup o vedere veche din 1890. A doua, Moara lui erban, era lng fostul restaurant Pietrele lui Solomon, iar cu 50 de metri mai jos, era o a treia moar. La Podul Creului nr. 117, pe unde trecea canalul La Psti i unde azi e un pode, se afla o alt moar. La Podul Creului nr. 106, alt moar, iar pe locul unde e coala Teologic Dumitru Stniloaie, a funcionat nc o moar. n captul de jos al strzii Vlcelu mai era o moar. Cea numit La Chiu era la intersecia strzilor Valea Tei cu Vasile Saftu. Lista morilor din chei continu cu cea de la intersecia strzii Latin cu Pajitei, Moara Papp Vjoiu, i una n Piaa Prundului. Pe Valea Putred au mai fost alte dou mori. Pe o hart din 1880, Plan Von Kronstadt, snt menionate doar 8 mori. Dar cea mai amnunit schi, cea din 4 noiembrie 1859, amintete: Piua pentru psat i mei a lui Thomas Muller, morile de mcinat ale lui Kiss Sandor, Sorbun Gyorgy, Dragomir Andras, Sorban Andras, Sorban David, o moar a oraului, cea a lui Pojer Janos, mori ale breslelor, mori comunale. Unele erau pive pentru postav, altele mori de fin.

Cea mai mare era Moara lui Mayer

Traseul morilor continu pe Valea Putred (azi Valea Rece), unde am descoperit fundaia unei mori, chiar la intrare, moara lui Pojer Janos, dar pe hart apar alte dou nsemne de moar: Tuchmacher Innung i Csizmenmacher Innung, spune cheianul. Unde a funcionat restaurantul Trocadero, a fost moara notat pe hart Walkmuhle der Wollenweber Innung. Dar cea mai mare i mai modern era cunoscut ca Moara lui Mayer, de pe strada Podul Creului nr. 106. Pe frontispiciu scria: Turbinen, Kunst Walz-Muhle, adic numele proprietarului Mayer, moar cu valuri artificiale, turbin cu aburi. Moara Mayer a fost construit cam pe la 1890, astfel nct s fie folosit i fora apei, i cea a aburului. Avea dou etaje. Azi, cldirea refcut e locuit de mai multe familii. n timpul Primului Rzboi Mondial, nu mai funciona. Cazanul de aburi ns era folosit pentru apa fierbinte necesar splrii cazarmamentului, echipamentului, lenjeriei i a pansamentului aduse de la spital: deci moara devenise spltorie public. Iar n al doilea rzboi, roata a fost folosit la lemn de foc. Era o roat mare, cu un diametru de 4 metri. Pietrele aveau i ele vreo doi metri n diametru, dar erau de mai multe feluri. Perechea de pietre se schimba dup felul grnelor: gru, porumb, orzul de arpaca, mei din care cheiencele fceau celebra ciorb de mei cu zeam de varz.

Ultima moar

Pe frontispiciul morii care se gsea mai jos cu circa 50 de metri de fosta caban Pietrele lui Solomon, vedem ntr-o fotografie de epoc o interesant emblem. ncadrat ntr-un cerc, o roat de moar btut cu inte susinut de doi lei, iar n interiorul roii, o cruce. Leii simbolizeaz puterea, iar cel ce deine roata are imperiul sub puterea sa. Deasupra distingem literele T i B, ntre ele un 8 rsturnat care poate simboliza infinitul. Dedesubt, anul 1790, probabil anul n care a nceput s funcioneze moara, desprit de un cerc mai mic plasat puin excentric, explic Eugen Moga, cel mai bun ghid al cheiului. Moara a fost drmat cu puin nainte de anul 1916. Moara lui Friederich Pellionis avea i ea mare cutare. Era construit n locul cel mai ru posibil, acolo unde se adunau torenii dup o ploaie zdravn, unde drumul era foarte ngust i paralel cu valea. Construit pe la 1800, Pellionis era sas, nu grec. Plata se fcea cu uiumul de mlai, cantitile se msurau cu bania sau vadra de msurat, spune Ionel Moldoveanu. Tot el i amintete c ultima moar n deplin bunstare pe care am vzut-o nc n funciune n anii 1929-1935, era tocmai prima ca aezare pe firul apei, adic cea Dintre Chietri. O cldire din lemn acoperit cu igl. Cnd roata se nvrtea, tremura toat casa i scria din ncheieturi, de aceea morarii foloseau lemnul, nu crmida. n anii de care mi amintesc, stpnii ei erau Lanii Maria i fiica ei, Etelka, ultimii proprietari fiind familia Stinghe.

Moara cu noroc

Nu toate morile din chei au fost motenite. Cele transmise din tat n fiu cu siguran au fost morile: Abri, Papp, Toth, Kovacs, Vere. Morarii erau oameni respectabili n comunitate. Locuiau cu ntreaga familie n moar. Ionel Moldoveanu povestete c mama lui s-a nscut n moar. Biata bunic-mea ridicase un sac mai greu pentru a-l turna n coul morii i pe loc au apucat-o durerile facerii. Nu era nimeni primprejur care s o ajute, dar nici nu a strigat, c tot nu ar fi auzit nimeni, de huruiala pietrelor care ncepuser a se freca una de alta, semn de golire a coului. Povestea s-a ntmplat n 1909, la moara ridicat de strbunicul cheianului prin 1858. Moara a rezistat pn la 1911. Dup ce s-a desfiinat, bunica s-a mutat n alt cas, iar de la moar au adus materialele care puteau fi folosite, printre care cele dou pietre, pe care le-a fcut praguri n faa porii i a casei. Celelalte mori au rmas ntregi, dar s-au transformat n locuine ale morarilor. Astzi, i acele case au disprut, astfel c din zecile de mori au mai rmas doar cteva pietre i anul prin care apa intra n moara lui Mayer.

Cnd n-a mai venit apa la mori

Activitatea morilor din chei a ncetat n 1911, cnd au fost captate principalele cursuri de ap, pentru reeaua de ap potabil a oraului. Eugen Moga spune c acest moment s-a asociat cu cel al declanrii rzboiului vamal din 1889 dintre Romnia i Austro-Ungaria. Prin majorarea exagerat a taxelor de import pentru grul romnesc, industria morritului din regiune n-a putut concura cu ntreprinderile similare din Ungaria, mai performante, care se puteau aproviziona cu gru mai ieftin. Din lipsa altor surse de ap i a gradului avansat de uzur, s-a ajuns ca spre sfritul secolului XIX, aceste mori s-i nceteze activitatea, sarcina lor fiind preluat de morile din Braov: Seewaldt i From (strada Avram Iancu) i a celor din comunele nvecinate, cum ar fi cea de la Ghimbav. Prin curtea ambelor mori trecea calea ferat. Pentru o vreme, ranii cu cantiti mai mici de grne au continuat s urce pe strzile nguste i repezite ale cheiului, completeaz Ionel Moldoveanu. n 1904 erau 12 morari, n 1927 rmseser 4. Cruii erau cei care transportau la moar grul i fina. Renumii erau Nicu Gal din Pajite, Nicolae de pe Tocile. i ei s-au mpuinat, pn cnd aceast meserie a disprut de tot. Eugen Moga a aflat i ce credeau cheienii despre desfiinarea morilor: Se spune c la moar se leag i se dezleag blesteme. Probabil de aceea au fost drmate, i astzi nu mai gsim mori n chei. Au disprut odat cu vrjitoarele.

Prima moar industrial din Transilvania

Dup puzderia de mori din chei, n Braov au luat avnt morile industriale. Moara A. Seewaldt, numit apoi Horia, Cloca i Crian, s-a transformat mai trziu, dup 1947, n secia de paste finoase a ntreprinderii de Morrit i Panificaie Braov. Apa care alimenta moara provenea tot din chei, de la Pietrele lui Solomon. Moara Seewaldt a fost iniial o moar de ap. Dealul Morii este n continuare denumirea dealului, Colina Universitii este o expresie recent i neoficial, spune arhitectul Gruia Hilohi, artnd c n fostul bazin au funcionat i un trand, i o coal de not (sec. XIX-XX), de unde i vechea denumire a strzii T. Grozvescu: Str. Scldtoarei. Moara Seewaldt (Morile Unite Braov) a fost prima moar industrial din Transilvania. A fost construit n anul 1796 de Iacob Kocin, apoi n 1830 a intrat n posesia emigrantului francez Thieny. De la el a cumprat-o Rudolf Seewaldt n anul 1865. Dac la nceput, mcinarea se fcea cu o instalaie simpl, mai trziu s-a trecut la automatizare, ajungndu-se la o capacitate de prelucrare de 30 de tone de gru pe zi. Din 1890 conducerea a fost preluat de Alfred Seewaldt, iar n 1915, cnd s-au aniversat 50 de ani de cnd moara aparinea familiei Seewaldt, s-au anunat proiectele de viitor: conectarea la calea ferat industrial de stat i construirea de depozite cu capaciti pentru 10.000 de saci. n perioada interbelic, cu un capital investit de peste 5 milioane de lei, funciona n Braov i Moara Martin From et Fiii. Astzi, multe firme au ca obiect de activitate morritul i panificaia, ns nu pot egala frumuseea morilor rneti de odinioar.

Premier n S-E Europei: moara de hrtie de la Braov

Mori au funcionat n Braov nc din primele secole de existen a burgului, ncepnd cu zona Carpatex, unde erau cel puin patru mori ale pielarilor. La 15 noiembrie 1571, magistratul Braovului a stabilit Statutul Breslei morarilor din Braov, ceea ce nseamn c erau multe mori i muli morari n cetate. ns moara de hrtie din Braov a fost o premier absolut n Transilvania i n Sud-Estul Europei. A fost nfiinat n 1539, de ctre negustorul Johannes Fuchs i Johannes Benker, fiul celui care a primit Scrisoarea lui Neacu de la Cmpulung. Pentru organizarea i conducerea morii a fost adus Johannes (Ioan) Hockermann, morarul unei fabrici de lng Cracovia. I se zicea Polacul. Moara de hrtie din Braov se numr printre cele mai vechi din Europa. Funcionarea ei a dus la sporirea produciei de hrtie i, implicit, la o mai bogat activitate tipografic. La 7 martie 1546, cu ocazia prezentrii primei hrtii produse la Braov, Polacul a primit o recompens de 2 florini din partea conducerii oraului. Preul hrtiei a sczut brusc, de la 2 florini ct costau 50 de coli din import, la 1 florin i 12 apri, hrtia indigen. innd cont c pe vremea aceea o pereche de cizme costa un florin, nu e de mirare c hrtia braovean a ctigat repede piaa, fiind comercializat n toate cele trei ri romneti, precum i n Ungaria. Mai trziu, chiar dac au aprut i alte mori de hrtie, la Cluj (1563) i Sibiu (1573), consumatorul principal de hrtie, cancelaria principelui Transilvaniei, a folosit tot hrtia braovean, produs din zdrene. Moara de hrtie de la Braov a funcionat tot n zona strzii Mihai Viteazul de azi. A fost distrus n 1600. A fost celebr i prin btliile care au avut loc n preajma ei. Cronicile menioneaz c voievodul rii Romneti Radu erban a purtat lupte biruitoare cu Moise Szekely i Gabriel Bathory lng moara de hrtie.
n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, putei prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac precizai sursa i dac inserai vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit i de prietenii ti!
Comentarii:



Articole la Prima pagin

Argumentul cercettorilor


Coronavirusul nu a scpat din laborator

Cele mai mari epidemii din istorie


10 pandemii care au schimbat istoria

Gripa din 1918, cronica unui dezastru uitat


Cea mai devastatoare epidemie din istoria umanitii




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpr aici ziarul complet n format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ tiri Brasov


    27 de vagoane cu lemn fr acte, ntr-un tren de marf depistat de Garda Forestier Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Prima pagin


    Cum va adapta Ttaru paturile ATI lips de la Brașov?


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat smart-city


    Brașovul s-ar putea nfrți cu orașul Sejong din Coreea de Sud


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    ntr-o lun, mountain-bikerii vor putea cobor din Postvarul n Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Premier


    Autogara va avea gazon pe acoperiș


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sala Polivalent va fi construit cu bani de la Guvern


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Cldirile fostei piee de la Triaj vor fi demolate


    04.08.2020
  • ➤ National


    Schimbri mari


    Dispar notele la Religie, Desen, Muzic și Sport


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Scapi de depresie și oboseal cu Rhodiola rosea


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Avertisment


    Un asimptomatic este un pericol pentru cei din jur


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Romnia va primi de la Comisia European peste 25.000 de flacoane de Remdesivir


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    F salate de andive dac vrei s slbești


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Afinele, boabe de sntate


    04.08.2020
  • ➤ Life


    S-a dat de gol


    Andreea Mantea s-a logodit cu iubitul misterios


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Ruby face senzație n Grecia


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Zeny a mplinit 2 ani


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    10 remedii care te scap de mucturile de nari


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ce trebuie s faci dac ai nceput s iei n greutate?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    Centru de Excelenț al Federației Romne de Handbal la Sfntu Gheorghe


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    PROMOVARE N LIGA 1


    Euforie!


    04.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un proiect pierdut?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR CLUJ, noua și vechea campioan a Romniei


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Femeie accidentat pe o trecere de pietoni din Brașov


    03.08.2020
  • ➤ National


    Schimbri mari la gimnaziu: dispar notele la Religie, Desen, Muzic și Sport și sunt tiate ore de Fizic și Chimie


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Brașovul s-ar putea nfrți cu capitala administrativ a Republicii Coreea


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Spectator la Opera Brașov, numai cu masc


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    30 de noi cazuri COVID n Brașov, 823 noi cazuri n Romnia


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Noua Gar din Brașov va avea gazon pe acoperiș


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    UTA și FC Argeș au promovat direct, CS Mioveni merge la baraj


    03.08.2020
  • ➤ Prima pagin


    Cum este btut Brașovul de Sibiu la spital nou-nouț


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De la 1 august


    La postul BBC World ruleaz clipuri de promovare a Brașovului


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovul are n continuare peste 400 de pacienți cu COVID-19 internați n spitale


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Noile reele de ap din Brașov au fost puse n funciune


    03.08.2020
  • ➤ Religie


    Tradiții


    Postul Sfintei Mrii poate s mplineasc dorințe, dac este ținut cu smerenie


    03.08.2020
  • ➤ National


    Barometru IMAS - Europa FM


    PNL și PSD, n creștere ușoar n opțiunile electorale


    03.08.2020
  • ➤ National


    Alegeri locale 2020: A fost constituit Biroul Electoral Central


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Senzații


    Antonia face iar valuri


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Anca Țurcașiu ncepe o viaț nou


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana ține pasul la 50 de ani


    03.08.2020
  • ➤ Life


    O vulpe a furat aproape 100 de pantofi din Berlin


    03.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine s știți


    Reguli de pandemie n cabinetele stomatologice


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Mitriț, eliminat din playoff-ul MLS


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Au luat Cupa și au scpat-o pe gazon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    AUTO


    Trofeul Rșnov, a treia victorie a lui Emil Nestor n acest sezon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Viitorul și Dinamo lupt pentru locul n UEFA Youth League


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    Festival de goluri pentru Corona


    03.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un bilet n plus


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    A murit fostul deputat PNL de Brașov Gheorghe Gabor


    02.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    O nou campanie


    Deeurile electrice i electronice, colectate la sfritul sptmnii

    Articolul urmtor

    Braovul n top


    900 de braoveni au ctigat la Loteria bonurilor fiscale

    Prima pagin� | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (�i) acest site folose�te cookie-uri proprii �i ale ter�ilor. Set�ri Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Por�ile istoriei

    www.monitorulexpres.ro

    | | |
    2003 - 2020 © Marius Mihuoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat n 34 milisecunde, ncrcat n milisecunde