* Părinții Ralucăi vor să mulțumească tuturor celor care le-au auzit strigătul de ajutor
și care au reușit să dovedească, prin darul lor, că miracolele există * Cu o zi înainte de
plecarea spre Essen, cei 10.000 de euro pentru tratamentul Ralucăi sînt aproape strînși
Eugenia e copleșită de miracolul pe care îl trăiește de o săptămînă. Mai întîi, a venit aproape nesperată vestea că micuța ei Raluca a fost reprogramată de urgență la clinica germană unde speră cu toată ființa ei ca fetița să fie salvată. Apoi, cu fiecare clipă care o apropia de ziua de 20 iunie, a trăit disperarea că nu va putea plăti prețul cerut de clinică. Și nu va putea ajunge la timp acolo. După aceea, a trăit să vadă cum frica ei începe să fie destramată de bunătatea unor oameni pe care nu i-a întîlnit probabil niciodată, cărora nu le știe bucuriile sau necazurile. Sute de oameni care au înțeles chinul ei. Sute de oameni care și-au dat mîna pentru a clădi împreună un zid de lumină, iar umbra morții să nu mai poată ajunge la copilul ei. Mîine, în zori, va părăsi pentru o vreme orașul în care și-a făcut un rost. Și casa în care a trăit pustiul durerii după moartea primului copil, miracolul nașterii Ralucăi, și din nou coșmarul. Va părăsi, pentru o vreme, și locul unde este îngropat Bogdan. Știe însă că, dincolo de mormînt, din ceruri, băiețelul le va veghea drumul. Eugenia va părăsi, pentru o vreme, și țara în care n-a putut găsi un leac pentru boala care vrea să-i ucidă și al doilea copil. Pleacă în Duminica Rusaliilor, în zori, pe calea speranței de viață. Știe că, aici, în urma ei, sute de oameni se vor ruga pentru Raluca.
Hai, Raluca,
fă cu mînuța
Hai, Raluca, fă cu mînuța. Spune, eu sînt Raluca și curînd o să mă fac bine. Așa, fă cu mînuța, puiul mamei. Și spune frumos mulțumesc că m-ați ajutat ca să cresc și eu mare ca alți copii, o îndeamnă Eugenia pe fetița care încă gîngurește. Raluca își înclină capul. E atentă la glasul drăgăstos. Vocea aceea plină de iubire e mama. Chiar dacă chipul ei e pentru copilă doar un contur, ca o umbră. O cunoaște însă pe mama cea dragă prin toate celelalte simțuri. Îi place jocul, și dă din mînuțe. Apoi, caută și prinde cu degețele ei un deget al mămicii. Îl strînge cu putere. E felul Ralucăi de a comunica. La fel face atunci cînd aude un glas străin, dar prietenos, vorbindu-i. Ca un semn că știe că sîntem acolo și ne vede. Atît cît poate. E veselă de parcă ar înțelege că, alături de părinți, sute de oameni au trimis în ultimele zile spre ea rîuri de dragoste.
Prețul minim
pentru viață
Aseară, soții Timofte din Codlea aveau aproape toți cei 10.000 de euro. Acum, ei știu că vor putea plăti primele investigații și examene medicale la secția oftalmo-oncologie pediatrică a Clinicii Universitare din Essen. Nu se știe cît vor fi nevoiți să stea la Essen. Are și această ședere un preț, chiar dacă locul în care sînt găzduiți este special construit pentru părinții care își aduc la Clinica Universitară copiii amenințați de tot felul de cancere, iar costurile cazării sînt suportabile. Probabil că Mihai, tatăl Ralucăi, va putea să revină mai repede în țară. Atunci cînd medicii vor hotărî că prezența lui nu mai este obligatorie. Eugenia va trebui să-și vegheze însă zi și noapte copilul. Nu știe încă dacă o ședere mai lungă va fi semn bun sau rău. Nu știe încă dacă banii cu care pleacă îi vor ajunge. Știe însă că trebuie să creadă cu toată ființa ei că Raluca va rămîne în viață. Iar cu voia lui Dumnezeu, va putea chiar să vadă. Atît cît să înțeleagă culorile lumii în care trăiește. Și să vadă cum arată chipurile unor oameni adevărați, așa cum sînt toți cei care au ajutat-o.
Essen sună ca viața
E pentru prima oară cînd Eugenia și Mihai Timofte ies din țară. Pentru ei, orașul din vestul Germaniei spre care se îndreaptă cu emoție și îngrijorare are o singură traducere. Essen este orașul de care se leagă toate speranțele noastre. Mi-a rămas în minte numele ăsta așa cum l-am auzit prima dată cînd mi s-a spus că la Essen e o clinică unde poate fi tratat retinoblastomul, boala fetiței. Literele astea înseamnă acum pentru mine viață. Știm că viața asta, viața fetiței noastre, se datorează și binefăcătorilor noștri. Tuturor, le mulțumim. Aș vrea să-i întîlnesc pe toți acești oameni și să le strîng mîna. Să le spun cît de mult îi prețuim și îi respectăm. Și că nu îi uităm în rugăciunile noastre.
Peste 80 de milioane
pe listele Salvați-o pe Raluca
Și ieri au continuat să vină la redacție oameni gata să ajute familia Timofte să poată să salveze viața fiicei lor. Toți banii, pînă la ultimul leuț, au ajuns aseară la părinții Ralucăi. Ieri, plicul primit în dar de la cititorii Monitorul Expres conținea 60.500.000 de lei, plus 100 de euro, plus 101 dolari. Erau banii care s-au strîns în ultimele două zile. Cu o zi înainte, familia Ralucăi primise primii 21.300.000 de lei, bani pe care brașovenii îi dăruiseră imediat după ce Monitorul Expres a deschis la redacție listele Salvați-o pe Raluca. În total, pînă aseară, listele conțineau aproape 400 de nume. Nume pe care Monitorul Expres le va publica în ziarul de luni.
Contul vieții
Din bancă, părinții Ralucăi au ridicat ieri peste 150 de milioane pentru a-i transforma în euro. În contul umanitar mai erau aproape 1.000 de euro depuși în valută. Alți bani urmau să intre în orele următoare, iar astăzi vor ajunge la familia Timofte. Lista celor care au dăruit o dată cu sumele depuse speranță și bucurie pentru fetița care suferă de cumplita boală este foarte lungă. Sînt oameni care au oferit o sută de mii, alții 10 milioane sau 100 de euro, alții mai mult. Unii sînt brașoveni, alții nu. Unii sînt mai bogați, alții mai puțin. Inimile tuturor sînt însă la fel. Mari și calde.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!