* Miron Cozma, fostul lider al ortacilor din Valea Jiului, a fost pus ieri în libertate, la exact 15 ani de la mineriada din 13-15 iunie
* „Am fãcut opt ani de închisoare pentru
Iliescu“, a acuzat Cozma la poarta puºcãriei
Cadoul lui Iliescu pentru „golani“
* Conducãtorul minerilor, Miron Cozma, a fost pus în libertate datoritã bîlbelor fostului preºedinte Ion Iliescu ºi faptului
cã fostul premier Adrian Nãstase a semnat „ca primarul“
Ieri, chiar în ziua în care societatea civilã ºi victimele mineriadelor rememorau tristele evenimente petrecute în Piaþa Universitãþii în urmã cu 15 ani, liderul de necontestat al minerilor, Miron Cozma, a fost pus în libertate. Ca o sfidare a celor care au avut de suferit în urma sosirii minerilor la Bucureºti, Judecãtoria Craiova a admis, ieri dupã-amiazã, contestaþia depusã de fostul lider al minerilor din Valea Jiului împotriva mandatului de executare a pedepsei privative de libertate. Deºi de data asta nu mai este implicat în mod direct în aceastã eliberare, Ion Iliescu este totuºi autorul moral al acesteia. Se poate spune cã acesta este cadoul fãcut de Iliescu celor care erau bãtuþi cu bestialitate pe strãzile Bucureºtiului, în urmã cu 15 ani.
Fost deþinut,
acum om liber
Mandatul de reîncarcerare a lui Miron Cozma fost emis dupã ce fostul preºedinte Ion Iliescu a anulat decretul de graþiere a lui Miron Cozma ºi a altor 45 de persoane. Judecãtoria Craiova a constatat ieri cã ordinul de revocare a graþierii nu are temei legal ºi astfel a fost nevoitã sã-l punã în libertate pe Cozma.
De altfel, la ultimul termen al procesului, Miron Cozma a invocat precedentele create de patru deþinuþi care au fost eliberaþi definitiv dupã ce au contestat revocarea decretului de graþiere. Printre ei, Valentino Acatrinei, fost judecãtor, Petre Isac, primul consilier guveramental arestat pentru corupþie, ºi Ion Buºe, fostul preºedinte al Bãncii Internaþionale a Religiilor. În prezent, 16 din lotul celor 46 de graþiaþi se mai aflã dupã gratii.
Miron Cozma a ispãºit doar opt dintre cei 18 ani de închisoare la care fusese condamnat pentru mineriada din septembrie 1991.
ªi Cozma îl acuzã pe Iliescu
Ieri, la ieºirea din Penitenciarul Rahova, Miron Cozma a declarat cã nu el este cel care trebuia sã facã închisoare ci conducãtorii þãrii din aceea periadã. Miron Cozma a susþinut cã el a dorit sã opreascã garniturile de tren care au plecat spre Bucureºti, dar altcineva i-a determinat pe ortaci sã plece.
Deºi nu a numit pe nimeni, Cozma a declarat cã Ion Iliescu are o mare parte de vinã. „De ce pînã acum regimul Iliescu nu a vrut sã facã luminã?“, s-a întrebat retoric Miron Cozma, care a apreciat cã nici fostul preºedinte Emil Constantinescu nu a fost interesat de rezolvarea dosarelor mineriadelor.
Ion Iliescu a refuzat, ieri, sã comenteze eliberarea lui Cozma.
Iliescu, autor moral
Fostul ºef al statului, Ion Iliescu, a semnat, în 15 decembrie 2004, decretul de graþiere a „celor 46“, printre care se afla ºi Miron Cozma. Acesta a fost eliberat pe 16 decembrie, dar, dupã doar 24 de ore, a fost din nou adus în spatele gratiilor. Motivul? La presiunea societãþii civile, a partidelor politice ºi chiar a colegilor din propriul partid, Ion Iliescu s-a rãzgîndit ºi a anulat decretul de graþiere. Numai cã, de data asta, nici mãcar prerogativele preºedintelui nu-i dãdeau voie sã facã acest gest.
Miron Cozma a contestat executarea mandatului emis dupã revocarea graþierii, la Judecãtoria sectorului 5 din Bucureºti, de unde cazul a fost trimis la Craiova.
Cozma a insistat
sã fie graþiat
Ion Iliescu a primit din partea deþinutului Miron Cozma douã cereri de graþiere pentru pedeapsa pe care a primit-o din partea instanþei supreme în dosarul mineriadei din septembrie 1991. În august 2001, solicitarea a fost respinsã de ºeful statului, care a apreciat atunci cã graþierea nu este „oportunã“. La 23 iulie 2003, Cozma a depus a doua cerere de graþiere. El a fost stimulat chiar de discursul prezidenþial, cererea de graþiere fiind depusã la doar patru zile dupã ce preºedintele declarase cã sentinþa pronunþatã împotriva lui Miron Cozma este „exageratã“.
În cele din urmã, decretul de graþiere a fost semnat de fostul preºedinte pe 15 decembrie 2004, cu trei zile înainte de expirarea mandatului sãu.
Un apel care nu mai foloseºte nimãnui
Decizia de eliberare a lui Cozma poate fi atacatã cu apel sau recurs, în termen de zece zile. Totuºi, acest fapt nu influenþeazã stare de libertate a lui Cozma, instanþa dispunînd punerea de îndatã în libertate a fostului lider al minerilor, dacã acesta nu este arestat în altã cauzã.
Ce-i drept, Cozma a mai fost condamnat la zece ani de închisoare în dosarul legat de mineriada din ianuarie 1999 de la Costeºti, însã sentinþa nu este definitivã. Condamnarea a fost atacatã la instanþa supremã, care urmeazã sã se pronunþe în acest caz în 22 iunie. În aceste condiþii nu existã încã un mandat de executare a pedepsei, iar Cozma este deocamdatã liber.
„Dupã 15 ani se demonstreazã cã justiþia funcþioneazã în România. Eliberarea lui Cozma trebuia fãcutã mai de mult, dar nu s-a întîmplat acest lucru pentru cã justiþia este aservitã clasei politice. Vinovat: Ion Iliescu, Petre Roman, toþi cei care au condus dupã ’90, pînã acum. Este o eliberare normalã, pentru cã Cozma nu este vinovat.“
Constantin Creþan,
liderul asociaþiei „Miron Cozma“
„Soluþia instanþei craiovene prin care Miron Cozma va fi pus în libertate reprezintã o sfidare a celor care, în 14 iunie 1990, au fost bãtuþi de cãtre liderul sindical ºi oamenii sãi. Nici o instanþã românã nu a anulat actul de revocare a decretului de graþiere ºi faptul ca Miron Cozma a fost eliberat aratã cã judecãtorii sînt aserviþi lui Ion Iliescu.“
Preºedintele Asociaþiei Victimelor
Mineriadelor
„Sigur cã îmi dã impresia cã ceva este în neregulã în România cînd sîntem confruntaþi cu astfel de situaþii, în care oameni care au responsabilitãþi majore, chiar dacã ei au fost numai executanþi, sînt eliberaþi de justiþie.“
Cãlin Popescu Tãriceanu, prim-ministru
Pumnul ºi bîta în gura presei
• Data de 14 iunie 1990 a rãmas ca o patã de cãrbune ºi în istoria presei româneºti. În nãvala lor prin Bucureºti, minerii nu s-au mulþumit sã alunge „golanii“ din Piaþa Universitãþii, ci au cãutat sã închidã gura ºi ziariºtilor care nu agreau politica guvernului de atunci. Înarmaþi cu bîte rãngi ºi lanþuri, minerii au asalt sediul cotidianului „România liberã“ chiar de la prima orã a dimineþii, distrugînd tot ce le-a ieºit în cale. Din fericire, mulþi ziariºti nu ajunseserã în acea dimineaþã la redacþie ºi astfel cei mai mulþi au scãpat nevãtãmaþi. Atacul minerilor a scos însã cotidianul de pe piaþã pentru trei zile.
Scuze de la mineri
• Ieri, chiar înainte ca Miron Cozma sã pãrãseascã Penitenciarul Rahova, o delegaþie compusã din noii liderii de sindicat din Valea Jiului s-a deplasat în Capitalã pentru a cere scuze bucureºtenilor pentru evenimentele din timpul mineriadei. La ieºirea din penitenciar, Cozma a declarat cã vina nu aparþine minerilor. „Minerii au fost manipulaþi! ªi eu am fost manipulat!“, a susþinut Cozma. „Îmi cer scuze pentru victimele mineriadelor“, a mai declarat conducãtorul mineriadelor, care a adãugat cã „victimele nu sînt ale minerilor“.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!