900 de milioane, ajutor de pensionare pentru foștii șefi de poliție din vremea PSD
* Printr-o lege trecută de PSD, 28 de chestori de poliție s-au retras acum din activitate cu pensii cuprinse între 30 și 45 de milioane de lei, la care se adaugă pentru fiecare dintre ei compensații între 600 și 900 de milioane de lei neimpozabili, ca ajutor de pensionare * Printre cei 28 de foști șefi de poliție privilegiați, care s-au pensionat o dată cu plecarea PSD de la putere, se regăsește și fostul chestor brașovean, Mircea Bucur
Printr-o lege trecută de PSD, 28 de chestori de poliție s-au retras acum din activitate cu pensii cuprinse între 30 și 45 de milioane de lei, la care se adaugă pentru fiecare dintre ei compensații între 600 și 900 de milioane de lei neimpozabili, ca ajutor de pensionare. MAI a cheltuit în primele patru luni ale anului 30 de miliarde de lei pe ajutoarele de lux, pentru 958 de cadre de poliție pensionate. Din cele 30 de miliarde, în jur de 20 de miliarde au revenit doar celor 28 de foști chestori. Nici o categorie profesională din România nu primește la pensionare vreo compensație de la stat. Ba mai mult, oamenii așteaptă cu portofelul gol vreo cîteva luni pînă cînd le vine prima pensie. Din bonusul minim pe care îl primește în dar de la stat la pensionare un fost șef de poliție, adică 600 de milioane, ar putea fi asigurat, conform coșului minim, traiul unei familii de patru persoane timp de aproape 10 ani.
Printr-o lege specială, 28 de chestori de poliție din întreaga țară, tocmai retrași din activitate, după ce președintele Traian Băsescu le-a dat de înțeles să părăsească sistemul, s-au pus la adăpost de orice grijă. Cei 28 de chestori, printre care și fostul chestor brașovean Mircea Bucur, vor încasa lunar pensii cuprinse între 30 și 45 de milioane de lei iar pe lîngă asta fiecare dintre ei primește între 600 și 900 de milioane de lei neimpozabili, ca ajutor de pensionare. Cei 900 de milioane de lei neimpozabili primiți ca ajutor de un singur pensionar de lux ar putea acoperi 290 de pensii medii, adică venitul unui om simplu pe 24 de ani, sau 1.298 de pensii de agricultor, adică traiul pe 108 ani
O lege compensatorie
Privilegiile le-au fost acordate foștilor șefi din Poliție, dar și din alte structuri militare, prin Legea privind pensiile militare de stat, votată pe ultimii metri ai guvernării PSD. Legea pare a fi fost făcută parcă să cumpere tăcerea celor care au vegheat ca afacerile clientelei PSD să nu fie tulburate de litera legii. Și care era de așteptat să-și piardă funcțiile sus-puse, în cazul în care PSD ar fi pierdut puterea.
Record în poliție
După ce, la sfîrșitul anului trecut, președintele Traian Băsescu a rostit un mesaj dur la adresa conducerii MAI, Poliția Română a înregistrat un adevărat record. În primele patru luni ale acestui an, 28 de chestori s-au pensionat la cerere. Semnalul sindromului ce avea să cuprindă țara l-au dat secretarul de stat în MAI, Toma Zaharia, și șeful IGP, chestorul Dumitru Sorescu. Ei și-au depus primii cererile de pensionare. I-au urmat, ca o armată disciplinată, mai bine de jumătate din șefii inspectoratelor județene. Printre ei și fostul șef al IPJ Brașov, Mircea Bucur. După demisia în bloc a celor 28 de chestori, toți cu funcții de conducere, Ministerul de Interne și-a modificat organigrama, iar posturile vacante au fost ocupate prin concurs. Întrebat dacă i se pare echitabilă față de ceilalți pensionari din România legea de care beneficiază, Mircea Bucur a răspuns sec. Eu am ieșit la pensie. Nu mai fac parte din Poliție și nu am ce comenta.
Sfidarea pensionarilor
Legea care acordă sume uriașe unor foști șefi de Poliție a stîrnit nemulțumiri și furie în rîndul sindicatelor. Nu pensiile mari, care pînă la urmă ar putea fi explicate de salariile mari pe care polițiștii le-au avut, ci compensațiile par o sfidare la adresa tuturor pensionarilor din România. Nici o categorie profesională din țară nu primește la pensionare vreo compensație. Ba mai și așteaptă, cu portofelul gol, vreo cîteva luni pînă cînd le vine prima pensie. O pensie care este de 10 sau chiar de 20 de ori mai mică decît a noilor pensionați din fruntea polițiilor. La Brașov, de pildă, pensia medie este de 3.110.466 de lei, iar aceea a unui agricultor de doar 693.014 lei. Un medic primar, cu 30-40 de ani vechime, care a ieșit la pensie prin 1992-1993, primește 2,5-3 milioane de lei pe lună, iar unul care se pensionează acum, cam șase milioane. Fostul director al unei uzine mari din oraș, cu 10-15 ani vechime în funcția de conducere, care s-a pensionat în 1991, are acum o pensie de 5,1 milioane de lei, iar un director general al unei companii, care iese acum la pensie, poate lua cam 18 milioane de lei pe lună. Nici unul nu a primit sau nu va primi vreo bonificație. Poate cel mult un baston și-o sticlă de vin din partea colegilor.
Miliardari
pe banii noștri
Ajutorul de aproape un miliard la pensionarea șefilor privilegiați este justificat prin legea privind salarizarea personalului militar potrivit căreia fiecare cadru militar primește, la trecerea în rezervă, un ajutor neimpozabil de 3 sau de 20 de solde avute în ultima lună de activitate, în funcție de vechime. MAI a cheltuit în primele patru luni ale anului 30 de miliarde de lei pe aceste ajutoare, pentru 958 de cadre pensionate. Din cele 30 de miliarde, în jur de 20 de miliarde au revenit celor 28 de chestori, restul fiind împărțit între alte 930 de cadre cu grade mai mici care s-au pensionat în aceeași perioadă.
Pensiile militare
Pentru majoritatea populației, care contribuie lunar cu 9% din leafă la bugetul asigurărilor sociale, cuantumul pensiei este rezultatul sumelor cotizate în cei aproape 30-35 de ani de activitate. Cadrele militare au însă o lege proprie, în care baza de calcul a pensiei este solda brută din ultima lună de activitate, la care se adaugă sporul de vechime și sporul pentru lucru în condiții deosebite. Militarii primesc pensie fără să cotizeze la asigurări sociale. Iar dacă vor o pensie mai mare, pot cotiza, voluntar, pentru încă o pensie, suplimentară.
Ce poți face cu 900 de milioane
de lei?
poți plăti tratamentul unui bolnav de Parkinson timp de 18 ani, al unui pacient epileptic timp de 93 de ani, iar al unei femei bolnave de osteoporoză timp de 82 de ani.
poți să asiguri traiul necesar, conform coșului minim, al unei familii de patru persoane timp de 12,5 ani
poți cumpăra un apartament cu două camere
poți mobila și amenaja două locuințe
poți cumpăra patru Dacia Logan
poți cumpăra 90 de mașini de spălat, 84 de frigidere și 180 de aragazuri
poți să îi pui la bancă și să cîștigi într-un an alte 72 de milioane de lei, adică 6 milioane pe lună, cît pensia unui doctor.
Am aprobat acum un an sau parcă doi o lege specială privind salarizarea cadrelor de poliție și ale serviciilor speciale. Ei primesc anumite avantaje deoarece munca lor este mai grea, mai dură și sînt tot timpul expuși pericolelor. Este adevărat că, raportat la ceea ce se întîmplă în societate, este mult, dar cred că raportat la munca pe care o depun este decent.
Constantin Niță, fost și actual deputat PSD
Legea a fost dată pe vremea cînd PSD-ul era la putere. La ieșirea din funcție s-au acordat mai multe salarii compensatorii, în afară de pensia de servciu. Aceste sume le primesc cei care ies la pensie în mod normal, nu și cei cărora li se pot imputa anumite greșeli. Mie nu mi se pare normal și am fost împotriva acestei legi deoarece este vorba de banii statului. Legea a fost și una electorală, prin care PSD a cîștigat capital politic. S-a considerat că aceste compensații se cuvin pentru merite dosebite. Din păcate, drepturile cîștigate sînt acum foarte greu de anulat.
Nicolae Vlad Popa, fost și actual
senator PNL
Parlamentul a votat și alte legi prin care s-au acordat compensații și altor categorii profesionale. Pentru mine, ca senator, aceste sume sînt fabuloase și nu cred că trebuia să se ajungă la un asemenea nivel. Pensiile lor sînt oricum foarte bune și nu văd de ce să primească aceste compensații. Profesorii, medicii sau alte categorii de pensionari care au muncit și ei zeci de ani nu beneficiază de astfel de compensații.
Nicolae Iorga,
fost și actual
senator PPRM (PRM)
Această lege mi se pare nedreaptă. Consider că polițiștii ar trebui să aibă salarii mai mari decît au acum, pentru a fi feriți de tentații. În schimb, ar trebui să existe și pedepse foarte aspre, pînă la privarea de libertate pentru fapte de corupție. Aceste pensii foarte mari nu sînt normale. Nu este echitabil pentru oamenii pe care îi reprezint și nici pentru miile de pensionari care o duc foarte greu. În ceea ce privește compensațiile, sumele mi se par strigătoare la cer, o adevărată nebunie.
Matei Brătianu, președintele BNS
Este evident că nu există etică și nici echitate în prevederile legii în baza căreia se pensionează cadrele militare. Mi se pare anormal ca, pe lîngă pensiile de 30-45 de milioane de lei, să primească și ajutoare de pensionare de 600-900 de milioane de lei. Dacă respectivii chestori ar fi fost disponibilizați, atunci ar fi fost alta problema. Mai mult, unii dintre ei primesc 20 de solde și pensie întreagă, deși nu toți au anii de vechime și vîrsta necesară pensionării. Potrivit legislației europene, respectivii chestori ar fi trebuit să primească 80% din valoarea pensiei, pînă la îndeplinirea vîrstei de pensionare.
Bogdan Hossu, președintele
CNS Cartel Alfa
Nu mi se pare echitabil pentru celelalte categorii de salariați, ca pentru cadrele militare și poliție să se acorde așa bonificații uriașe. Se pare că statul plătește astfel nu oamenii, ci tăcerea lor. Cadrele militare și ofițerii de poliție dețin informații importante. Echitabil ar fi ca și celelalte categorii să aibă dacă nu pensii egale, măcar cu 10-15% mai puțin.
Gheorghe Apostu, lider sindical
Platforma Tractorul
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!