* Un arheolog amator, medicul Vlad Totoianu, a descoperit la Săcele, sus în culmea Bunlocului, un sanctuar dacic mai mare chiar decît cel de la Sarmizegetusa
Miracolul de la Săcele
Vestigii dacice la poarta Transilvaniei
Un sanctuar care îl lasă în umbră
pe cel de la Sarmizegetusa
La Săcele se întîmplă minuni. Pentru că ceea ce a descoperit aici un arheolog amator, medicul Vlad Totoianu, numai minune poate fi numită. Sus, în culmea Bunlocului, ferite de ochi indiscreți, bine ascunse sub nuielișuri și mușchi, ființează, uitată de secole - sau chiar de milenii - o uriașă lucrare de fortificații. Și, după cum se arată lucrurile, un sanctuar dacic. Mai mare chiar decît cel de la Sarmizegetusa.
Pe mîna
unui arheolog amator
La începutul lunii aprilie 2005, ca urmare a unei solicitării adresate de un arheolog amator - medicul Vlad Totoianu - am efectuat o deplasare în zona dealului Bunloc cu scopul de a identifica și vedea posibile vestigii arheologice, conservate în acea zonă. Întrucît din cele existente la fața locului se deduce cu claritate poziționarea în trecut a unor fortificații ce înglobau așezări civile, ținînd cont și de supozițiile formulate de medicul Totoianu, am solicitat, atît în nume propriu cît și în numele comisiei pentru cultură din cadrul Consiliului Local al municipiului Săcele, prezența și consultanța unor specialiști atestați de Ministerul Culturii și Cultelor, îmi spune consilierul municipal George Tănase, președinte al comisiei de cultură din cadrul Consiliului Local Săcele. Este unul dintre cei care a văzut, între primii, cu propriii săi ochi, aceste vestigii. Nu mă pricep la arheologie, dar nu poți să nu fii impresionat de ceea ce vezi acolo. Nu poate fi vorba de ceva natural, de o aglomerație naturală de pietre, zidurile de apărare, valul, terasele, unghiurile facăute de lucrări sînt clare. Numai că trebuie făcute săpături de sondare de către specialiști pentru a ne spune cu exactitate despre ce este vorba, adaugă George Tănase.
Ziduri mute
de milenii
În data de 13 aprilie 2005 au răspuns acestei solicitări arheologul Anghel Istrate și doamna arheolog Daniela Marcu - doctor în arheologie și specialist acreditat de MCC, arheologi care s-au deplasat pe dealul Bunloc, în zona vestigiilor. De această dată fără să mai încapă dubiu, s-a constatat că ruinele și configurația acestora sugerează un sistem complex de fortificații care, în teorie, nu pot să aparțină decît dacilor. Concret, este vorba despre ziduri seci, construite din bolovani de diferite dimensiuni, fără mortar, iar în partea superioară a dealului se delimitează în mod evident un platou circular înconjurat cu zid de piatră, platou ce pare a fi fost un loc de cult, probabil un sanctuar dacic. Sînt ziduri tăcute de mai bine de douăzeci de secole. Dar existența acestor lucrări de fortificații nu mai poate fi negată. În mod ciudat, ele seamănă cu cele descoperite în zona Bratocea, tot pe teritoriul Săcelelor. Și par a face parte dintr-un sistem de fortificații care se întindeau de la pasul Predeal - Timiș pînă la pasul Bratocea.
Rebelii lui Burebista sau mărturii din negrul istoriei?
Trei sînt tezele fundamentale care se desprind la ora actuală, înainte de a avea loc săpăturile de control. Ar putea fi vorba un sistem de fortificații care, în teorie, nu poate aparține decît dacilor. Conform unor opinii - premature încă, atîta timp cît nu s-au efectuat încă săpăturile de control pentru o deplină edificare a specialiștilor - sistemul de fortificații care începe la trecătoarea Predeal - Timiș și continuă pînă la pasul Bratocea ar fi putut fi edificat de două triburi dacice scăpate de sub influența lui Burebista. Și pe care primul unificator al geților a tot încercat să le supună, dar fără succes. Pe de altă parte, ar putea fi vorba chiar de un sistem de fortificații din epoca predacică, dat fiind sistemul de zidărie din piatră, dar fără mortar, fără nici un fel de liant, oarecum similar cu stilul de zidărie miceniană. Aici apare și o diferență față de sistemele de fortificații din zona Sarmizegetusa, din Munții Orăștiei (Costești - Blidaru), unde piatra din zidurile defensive este prinsă într-un soi de mortar. Și, în fine, o a treia ipoteză ar susține că sistemul de fortificații de la Bunloc - Săcele ar putea fi datat din perioada premedievală. Adică exact din acel negru al istoriei din care nu s-a păstrat absolut nimic. Și care a dat naștere inclusiv unor terorii aberante, cum că populația ar fi plecat o dată cu armata romană, în timpul retragerii aureliane. Din perioada anterioară formării primelor cnezate - Vlad, Gelu, Menumorut... Și aceasta tocmai la porțile Transilvaniei.
O șansă pentru
turismul săcelean
Oricum ar fi, nu poate fi pusă la îndoială existența acestor vestigii istorice. A unei comori arheologice deosebite. Care, pentru municipiul Săcele înseamnă foarte mult. Nu numai luminile reflectoarelor puse pe această comunitate, ci și bani. Pentru că, o dată intrat în circuit, acest obiectiv înseamnă turism, turiști. Adică venituri. Și pentru populație, și pentru comunitate. Vestigiile arheologice se află la o distanță extrem de mică de capătul telefericului de la Bunloc. Nu cere eforturi deosebite pentru turistul din ce în ce mai comod din zilele noastre pentru a ajunge acolo. Și decopertarea fortificațiilor și a sanctuarului nu împiedică nici desfășurarea sporturilor de iarnă și nici a sporturilor extreme - parapanta - care se practică aici. Dar va avea efecte benefice asupra comunității. Aceasta, în cazul în care arheologii vor confirma ceea ce la ora actuală se află în stadiul de supoziții - va atrage după sine noi și noi pensiuni, dezvoltarea servicilor în turism în localitate, mai multe venituri pentru săceleni, mai multe locuri de muncă. Și implicit mai multe taxe la bugetul local, adică un impuls de dezvoltare, mai spune consilierul municipal George Tănase.
Bani pentru viitor, investiți în trecut
Avînd în vedere că atribuirea acestui complex de fortificații nu poate fi făcută decît în urma unor sondaje arheologice ale unor specialiști acreditați, propun Consiliului Local aprobarea unei hotărîri prin care să se aloce de la bugetul local suma necesară pentru a plăti aceste sondaje, în baza unui contract ce se va întocmi cu specialiști în domeniu. În momentul de față zona dealului Bunloc nu este inclusă în Repertoriul Arheologic al României. Trebuie menționat că dacă în urma sondajelor a căror finanțare este solicitată prin prezenta se pot confirma prin probe supozițiile celor doi arheologi, impactul turistic al zonei poate fi uriaș, se arată în referatul prezentat Consiliului Local al municipiului Săcele. Referat prin care se solicita finanțarea lucrărilor de sondare a acestui sit istoric. Iar Consiliul Local a aprobat alocarea sumei de 30 de milioane de lei pentru efectuarea acestor sondaje. Bineînțeles, în cazul în care vor sosi și confirmările, sumele ce se vor aloca, atît de la comunitate, cît și de la ministerul de resort vor crește pe măsură pentru înființarea unui șantier arheologic pe măsură.
Neastîmpărul
unui arheolog amator
Este a patra descoperire pe care o fac împreună cu colegul și prietenul meu Lucian Comșa, toate în zona Săcele - Brașov. Misiunea noastră se încheie aici, urmează acum să se pronunțe specialiștii în domeniu. Felul în care autoritățile săcelene tratează această problemă nouă ne spune foarte mult nu numai despre respectul față de rădăcinile acestei comunități, ci și despre modul extrem de matur în care liderii săcelenilor văd dezvoltarea turismului în zonă și beneficiile acestui lucru, avea să declare medicul și arheologul Vlad Totoianu. Deocamdată, doi arheologi, dr. Daniela Marcu și Anghel Istrate confirmă existența vestigiilor. A ruinelor și a zidurilor care, prin unghiurile precise și dimeniuni sugerează ample lucrări de fortificație. Dar, asupra detaliilor vom reveni pe măsură ce se vor efectua săpăturile de sondaj.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!