Mea culpa, am anticipat fundamental eronat rezultatul Congresului PSD. Restaurația din teritoriu, faptul că în mai bine de două treimi din județe au fost realeși aceiași lideri părea a demonstra tocmai conservatorismul din partid. Numai că acest conservatorism avea în vedere nu iliescul intrinsec, ci menținerea unui sistem de relații cu tentă economică, iar nu ideologică. De aici eroarea de apreciere.
Congresul PSD a furnizat, la scară națională, o surpriză de proporții. O surpriză îndelung așteptată de foarte multă lume. Și care ar fi fost relativ ușor de anticipat, pe ultima sută de metri, măcar după discursul dinaintea alegerilor rostit de Mircea Geoană; nu mai era un Geoană umil, carne de tun în alegerile pentru Primăria Generală, ci un Geoană care lăsa să se întrevadă stăpînul. Jocurile erau deja făcute, de unde și criza făcută de Iliescu, discursul său de o violență necontrolată.
Acum este limpede, noaptea trecută am asistat la un apus de epocă. Și nu numai în PSD. Prin concedierea efectivă a lui Ion Iliescu s-a pus, de fapt, cruce unui sistem politic cu profunde rădăcini în stînga kremliniană. Mircea Geoană, lepădîndu-și masca de personaj cuminte, a arătat deja că știe sta bine în șa. Că are forța de a moderniza și dinamiza partidul. De a-l rupe de trecutul mult prea roșu. Desigur, pentru Alianță victoria lui Geoană nu este o fericire: pe fondul pierderii din popularitate deja, schimbarea de gardă în PSD va avea un impact electoral puternic. Care ar trebui să-l liniștească pe Băsescu în a mai vorbi despre anticipate.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!