* Dupã grandioasele funeralii ale Papei Ioan Paul al II-lea, la care
participã aproape toate capetele încoronate ºi mai toþi liderii lumii, sicriul
va trece de „Uºa Morþii“ ºi
va coborî direct în „Grota papilor“, de sub Bazilica Sfîntul Petru l Sfîntul Pãrinte ridicat la ceruri ne va veghea însã din veºnicie
Mai-marii lumii, regi, prinþi, preºedinþi ºi lideri politici sau religioºi de toate credinþele vor sta astãzi alãturi ºi se vor ruga împreunã. În pace, aºa cum ºi-a dorit ºi Papa Ioan Paul al II-lea sã fie lumea. Ziua în care Sfîntul Pãrinte este condus pe ultimul drum, cea mai mare ceremonie funerarã organizatã vreodatã pe Pãmînt, va mai fãuri o minune. Cîteva miliarde de oameni vor fi uniþi, cel puþin pentru trei ore, cît dureazã funeraliile de la Vatican. Pentru cã, pentru prima datã în istorie, aproape toate televiziunile lumii vor transmite, în direct, slujba oficiatã în faþa Bazilicii Sfîntul Petru. Chiar ºi postul arab Al-Jazeera ºi-a modificat grila de programe pentru a transmite ceremoniile de la Roma. Care vor începe la ora 10.00 a Romei ºi 11.00 a Bucureºtiului.
200 de lideri politici marcanþi, reprezentanþi ai tuturor confesiunilor religioase, patru milioane de pelerini ºi sute de ziariºti sînt aºteptaþi astãzi la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea. Televiziunile din toatã lumea vor aduce astãzi Vaticanul în casele oamenilor de pe tot pãmîntul. Funeraliile Suveranului Pontif vor fi urmãrite chiar ºi de cãlugãrii de pe Insula Caldey, care vor avea, în premierã, un televizor instalat în mãnãstire ºi o antenã satelit.
Doar patriarhul Moscovei lipseºte
La funeralii vor lua parte lideri religioºi ai tuturor confesiunilor, semn al unitãþii pe care Papa ºi-a dorit-o pînã ultima zi a vieþii lui. Patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartholomeu I, ºeful Bisericii Anglicane, liderul Bisericii Ortodoxe din Grecia ºi rabinul-ºef al Israelului, liderul Bisericii Apostolice Armene, patriarhul Turciei ºi patriarhul maronit ºi-au anunþat participarea. Dar ºi patriarhul ortodox al României, Teoctist, ºi arhiepiscopii bulgari de Ruse ºi Vidin, arhiepiscopul protestant norvegian ºi cel lutheran suedez, liderii religioºi albanezi ºi reprezentanþi ai comunitãþilor musulmane ºiitã ºi sunnitã. Doar patriarhul Moscovei, Alexei, cel care a refuzat în mod repetat sã îl întîlneascã pe Papa Ioan Paul al II-lea, va lipsi de la funeralii.
Securitate maximã
la Vatican
Autoritãþile Romei au luat mãsuri excepþionale de securitate, pentru a preveni orice incident, atac sau atentat la ceremoniile de azi. Birourile administraþiei publice ºi ºcolile au fost închise, iar pe jumãtate din strãzile din centrul Romei circulaþia va fi blocatã. Doar pãsãrile mai zboarã deasupra oraºului, spaþiul aerian fiind închis încã de ieri. Accesul maºinilor particulare în centrul capitalei italiene a fost interzis încã de la miezul nopþii trecute. ªi aviaþia militarã este în alertã, pregãtitã sã intervinã în caz de necesitate, iar elicopterele fac misiuni de rutinã. Aeroportul Ciampino ºi-a suspendat zborurile comerciale, iar traficul pe principalul aeroport internaþional din Roma, Fiumicino, a fost restrîns. Poliþiºtii Romei sînt ajutaþi de colegi din toatã Italia. Cum forþele de ordine sînt insuficiente, au fost detaºaþi pentru azi chiar ºi agenþi din Garda Financiarã sau din Poliþia Criminalã. Poliþiºtii au cercetat metru cu metru labirintul de canale din metropolã, iar trãgãtori de elitã se aflã pe poziþii, pe acoperiºuri.
Testamentul Papei Ioan
Paul al II-lea
• Ultima voinþã ºi testamentul Papei Ioan Paul al II-lea dezvãluie cã Sfîntul Pãrinte a vrut sã se retragã în anul 2000, anul în care Biserica Catolicã intra într-un nou mileniu, iar Papa împlinea 80 de ani. Papa credea cã misiunea sa era sã ducã Bisrica Catolicã în mileniul III ºi era pregãtit sã moarã oricînd dupã aceea. În testamentul redactat acum mai bine de 20 de ani ºi fãcut public ieri, Papa Ioan Paul al II-lea indicã de asemenea cã a avut în vedere ºi posibilitatea înhumãrii sale în Polonia. Cîþiva ani mai tîrziu, a hotãrît însã cã decizia va aparþine Conclavului. „Sper cã Dumnezeu mã va ajuta sã înþeleg pînã la ce moment trebuie sã continuu în slujba Sa, în care m-a chemat la 16 octombrie 1978“, scria Suveranul Pontif în testamentul sãu. Acest pasaj a fost scris în anul 2000. Vaticanul a fãcut ieri public conþinutul testamentului spiritual lãsat de Papa Ioan Paul al II-lea. Este un document de 15 pagini, scris în polonezã. Publicarea a întîrziat tocmai pentru cã era scris în polonezã ºi a fost nevoie de timp pentru traducere. Papa a început sã scrie acest testament în 1979. Documentul a fost amendat în mai multe rînduri, ultima notã fiind adãugatã acum cinci ani. Papa a lãsat instrucþiuni ca documentele sale personale sã fie arse. În acest ultim mesaj, Suveranul Pontif mulþumeºte întregii lumi precum ºi tuturor religiilor pentru susþinerea pe care a primit-o pe parcursul întregii sale vieþi.
Conclavul se întruneºte
în 18 aprilie
• Cardinalii se vor întruni pe 18 aprilie ca sã înceapã procesul de alegere a unui nou Suveran Pontif. Conclavul va avea loc în spatele uºilor închise ºi ar putea dura mai mult de o sãptãmînã. Purtãtorul de cuvînt al Vaticanului, Joaquin Navarro-Valls, a declarat cã testamentul Papei Ioan Paul al II-lea nu relevã numele nici unui cardinal numit în secret de Papã. Suveranii Pontifi numesc uneori cardinali, dar pãstreazã secretul asupra numelui dacã se considerã cã a le dezvãlui identitatea îi poate pune în pericol.
Cãpeteniile lumii în Piaþa Sfîntul Petru
AFRICA
Republica Democratã Congo: Preºedintele Joseph Kabila
Kenya: Ministrul de externe Chirau Ali Makwere
Mauritius: Premierul Paul Berenger
Africa de Sud: Preºedintele Camerei Deputaþilor Jacob Zuma
AMERICA
Argentina: Vicepreºedintele Daniel Scioli, ministrul de externe, Rafael Bielsa
Bolivia: Preºedintele Carlos Mesa
Brazilia: Preºedintele Luiz Inacio Lula da Silva
Canada: Premierul Paul Martin
Chile: Ministrul de externe Ignacio Walker
Columbia: Vicepreºedintele Francisco Santos
Costa Rica: Preºedintele Abel Pacheco
Cuba: Purtãtorul de cuvînt al Parlamentului, Ricardo Alarcon
Ecuador: Preºedintele Lucio Gutierrez, Ministrul de externe Patricio Zuquilanda
El Salvador: Ministrul de externe Francisco Lainez
Guatemala: Preºedintele Oscar Berger, ministrul de externe Jorge Briz
Honduras: Preºedintele Ricardo Maduro
Mexic: Preºedintele Vicente Fox
Nicaragua: Preºedintele Enrique Bolanos
Panama: Prima doamnã (soþia preºedintelui) Vivian Fernandez de Torrijos
SUA: Preºedintele George W. Bush
Uruguay: Prima doamnã (soþia preºedintelui) Maria Delgado de Vasquez
Venezuela: Ministrul de externe Ali Rodriguez
ASIA-PACIFIC
Australia: Guvernatorul general Michael Jeffery
Bangladesh: Ministrul sãnãtãþii ºi alimentaþiei
Chowdhury Kamal Ibne Yusuf
India: Vicepreºedintele Bhairon Singh Shekawat
Indonezia: Ministrul economiei Alwi Shihab,
ministrul cultelor Maftuh Basyuni
Japonia: Ministrul de externe Yoriko Kawaguchi
Noua Zeelandã: Guvernatorul general Silvia Cartwright
Philipine: Preºedintele Gloria Arroyo
Sri Lanka: Premierul Mahinda Rajapakse
EUROPA
Albania: Premierul Fatos Nano, preºedintele Alfred Moisiu
Austria: Preºedintele Heinz Fischer, cancelarul Wolfgang Schuessel
Belgia: Regele Albert II ºi regina Paola, premierul Guy Verhofstadt
Bosnia: Preºedintele Borislav Paravac
Bulgaria: Preºedintele Georgi Pîrvanov
Croaþia: Preºedintele Stipe Mesic, premierul Ivo Sanader
Cehia: Preºedintele Vaclav Klaus, ministrul de externe Cyril Svoboda
Danemarca: Premierul Anders Fogh Rasmussen
Elveþia: Preºedintele Samuel Schmid
Estonia: Preºedintele Arnold Ruutel
Uniunea Europeanã: Preºedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso
Finlanda: Premierul Matti Vanhanen
Franþa: Preºedintele Jacques Chirac
Germania: Preºedintele Horst Koehler, cancelarul Gerhard Schroeder
Grecia: Preºedintele Carolos Papoulias
Irlanda: Preºedintele Mary McAleese, premierul Bertie Ahern
Italia: Preºedintele Carlo Azeglio Ciampi, premierul Silvio Berlusconi
Letonia: Preºedintele Vaira Vike-Freiberga
Lituania: Preºedintele Valdas Adamkus
Luxemburg: Marele Duce Henri ºi Marea Ducesã Maria Teresa, premierul Jean-Claude Juncker
Marea Britanie: Prinþul Charles, premierul Tony Blair
Malta: Preºedintele Edward Fenech Adami, premierul Lawrence Gonzi
Norvegia: Regina Sonja, premierul Kjell Magne Bondevik
Polonia: Preºedintele Aleksander Kwasniewski, premierul Marek Belka, ex-preºedintele Lech Walesa
Portugalia: Preºedintele Jorge Sampaio, ministrul de externe Diogo Freitas do Amaral
România: Preºedintele Traian Bãsescu, premierul Cãlin Popescu-Tãriceanu, Regele Mihai I
Rusia: Premierul Mikhail Fradkov
Serbia-Muntenegru: Preºedintele Svetozar Marovic, ministrul de externe Vuk Draskovic
Slovenia: Preºedintele Janez Drnovsek, premierul Janez Jansa
Spania: Regele Juan Carlos, regina Sofia, premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero
Suedia: Regele Carl Gustaf ºi regina Silvia
Turcia: Premierul Recep Tayyip Erdogan
Ucraina: Preºedintele Viktor Iuºcenko
Ungaria: Preºedintele Ferenc Madl, primul-ministru Ferenc Gyurcsany
ORIENTUL MIJLOCIU
Egipt: Ministrul culturii Farouk Hosni
Iran: Preºedintele Mohammad Khatami
Israel: Preºedintele Moshe Katzav, premierul ºi
ministrul de externe Silvan Shalom
Liban: Preºedintele Emile Lahoud, premierul Omar Karami, purtãtorul de cuvînt al Parlamentului Nabih Berri
Palestina: Premierul Ahmed Qurei
Siria: Preºedintele Bashar al-Assad
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!