* Asta a întrebat-o un băiețel de 10 ani pe mama lui, atunci cînd a înțeles că e lovit de cancer * O brașoveancă s-a alăturat altor români pentru a-i reda speranța copilului care luptă de doi ani cu cumplita boală
De doi ani, viața lui Ionuț nu mai seamănă cu a altor copii. Speranțele lui s-au stins. Și chiar dacă e doar un băiețel, începe să nu mai creadă într-o minune, cu o maturitate prea grabnic și nedrept dobîndită. Nu mă mai duce, mamă, la doctori și la biserici, că oricum o să mor, i-a spus într-o zi copilul mamei, sfîșiindu-i sufletul de durere. Ionuț are doar 10 ani și a învățat definiția cancerului în cel mai crunt mod cu putință. Durerea mamei e copleșitoare. Trebuie să pară încrezătoare, teama că-și va pierde fiul îi sfîșie sufletul, iar durerea că nici acum, cît e în viață, nu poate să-i ofere o viață bună îi macină zilele. O brașoveancă a aflat povestea lui Ionuț și a simțit că trebuie să fie alături de băiețelul încercat de o asemenea sentință. Nimic nu a oprit-o de atunci să-i însenineze zilele, deși și ea are trei copii de crescut.
De doi ani, viața lui Ionuț nu mai seamănă cu a altor copii. Speranțele lui s-au frînt. Și chiar dacă e doar un băiețel, începe să nu mai creadă într-o minune, cu o maturitate prea grabnic și nedrept dobîndită. Nu mă mai duce, mamă, la doctori și la biserici, că oricum o să mor, i-a spus într-o zi copilul mamei, sfîșiindu-i sufletul de durere. Ionuț are doar 10 ani și a învățat definiția cancerului în cel mai crunt mod cu putință. Durerea mamei este de două ori mai mare. Se teme că-și va pierde fiul, dar nici acum, cît e viu, nu poate să-i ofere o viață bună. O brașoveancă a aflat povestea lui Ionuț, de la o emisiune televizată. A simțit că trebuie să fie alături de băiețelul încercat de o asemenea sentință. Nimic nu a oprit-o de atunci să-i însenineze zilele.
Tumoră cancerigenă la claviculă
Primele semne ale bolii lui Ionuț au apărut în urmă cu doi ani. În august 2003, Ionuț a început să se plîngă că-l doare umărul stîng. Speriată de inflamația pe care a descoperit-o pe mîna copilului, mama lui l-a dus la medic. După mai multe consultații, verdictul a căzut ca o condamnare. Ionuț are tumoră cancerigenă la claviculă. Iar calvarul a început curînd. De doi ani, Ionuț nu a mai putut merge nici la școală. Nu mai are timp. Viața lui se consumă între tratamente, analize, internări frecvente, ședințe de chimioterapie. Și pelerinaje la mănăstiri și biserici, în căutarea unei minuni de la Bunul Dumnezeu.
A înțeles că se luptă cu moartea
Cînd l-am dus prima dată la Spitalul de Copii Marie Curie din București, și-a dat imediat seama despre ce este vorba. Pînă atunci, încercasem să-i explic că această boală, cancerul, este o formă mai puternică de infecție. Cînd i-a văzut însă acolo, la spital, pe ceilalți copii, bolnavi, slabi și fără păr, a fost șocat. A înțeles, oricît am încercat să-i ascund, ce înseamnă această boală. Cînd m-a întrebat într-o zi «Mamă, dacă mor, tu o să mă plîngi mult timp?», am crezut că o să cadă cerul peste mine și o să mă înec în lacrimile pămîntului. Ce poate fi mai dureros pentru o mamă?, spune mama lui Ionuț, cu glasul frînt de durere. În timp ce Anica vorbește, Ionuț preferă să se joace în tăcere. Nu prea e dornic să stea de vorbă cu un străin. Știe că el este subiectul discuției. Știe că va apărea în ziar, unde lumea va citi despre suferința lui. Preferă să se joace. Insistă să-și țină căciulița pe cap, pentru că vrea să țină departe de ochii lumii efectele chimioterapiei. Cu demnitatea și înțelepciunea unui om călit de necazuri.
Toți banii,
în lupta cu boala
Familia micuțului locuiește în localitatea argeșeană Cioflingeni. Anica, mama lui Ionuț, are 45 de ani. Inima ei fragilă trebuie să fie acum puternică pentru Ionuț. Anica a suferit acum patru ani o operație pe cord deschis. Exact cînd se mai întremase, a aflat crunta veste. De atunci, își drămuiește banii și timpul între casă și spitale. Soțul ei lucrează la Tunele SA Brașov, pe șantier. Banii sînt din ce în ce mai puțini. Celălalt copil, fratele lui Ionuț, are 16 ani. A învățat să-și poarte singur de grijă, pentru că frățiorul lui și mama sînt mai tot timpul plecați. Nu a renunțat la școală și face naveta între satul lor și Curtea de Argeș. Din cauza datoriilor, casa nu mai are nici curent electric.
O viață bună,
cît se mai poate
Tot ceea ce îmi doresc este să îi pot oferi o viață fericită, atîta timp cît a mai rămas. Acum, din fericire, măcar nu mai are dureri, și boala pare să stagneze. Doar că are nevoie de vitamine, de hrană consistentă, de tratamente naturiste. Și are nevoie de încurajare și prietenie, să se bucure de fiecare moment, spune plîngînd Anica. Care nu mai știe cum să facă să-i poate oferi copilului ei această șansă.
Strigăt de ajutor pentru
un medicament
În urmă cu cîteva luni, mama lui Ionuț era disperată. Nu știa cum să facă rost de un medicament, care i-ar fi îmbunătățit mult starea de sănătate lui Ionuț. Pînă la urmă, după multe insistențe, a ajuns la emisiunea Povestiri adevărate. Atunci, în emisiune, Ionuț mi-a spus: «Nu mă mai duce, mamă, la doctori și la biserici, că oricum o să mor». Iar femeia, în fața acestor cuvinte, nu s-a putut opri din plîns. Ar fi vrut să spună mai multe, dar durerea o doborîse. Povestea ei i-a înduioșat însă pe mulți români, din țară și din străinătate. Medicamentul dorit l-a primit chiar de la un român stabilit în Germania. Alți români i-au trimis lui Ionuț haine, alimente și bani. Copilul a primit chiar o bicicletă de la Atena. Încurajările telefonice și vorbele cu suflet au valorat însă enorm pentru băiețelul care a înțeles că oamenilor le pasă de drama lui. Era disperat. Acum și-a mai revenit, este mai vesel. Fiecare om cu care vorbește la telefon și fiecare scrisoare îi dau forța să continue lupta cu boala. Le mulțumesc tuturor celor care ne-au ajutat și mă rog la Dumnezeu să le dea sănătate, spune Anica.
Vizită în Brașov
Printre noii prieteni de departe ai lui Ionuț este și brașoveanca Liliana Demeter. Care se afla la muncă în Anglia cînd a auzit povestea băiețelui. Asistentă medicală, brașoveanca a fost, de-a lungul anilor, martoră la multă suferință. Tocmai de aceea, cînd poate și cît poate, încearcă să ajute. Deși are trei băieți, femeia a găsit bani și pentru copilul care se luptă cu cancerul. Am încercat și eu să îi cumpăr medicamentul de care avea nevoie, însă nu am reușit, pentru că în Anglia e multă strictețe în regimul farmaceutic. Atunci, am încercat altfel să ajut. Îi voi fi aproape și voi face tot ce pot, spune Liliana. Ea i-a oferit lui Ionuț o excursie de cîteva zile în Poiana Brașov. Un loc unde copilul nu fusese niciodată. Și unde aerul curat îi poate face foarte bine, în starea lui. Brașoveanca i-a mai dăruit lui Ionuț și un calculator, dar și o cască pe care s-o poarte cînd se plimbă cu bicicleta primită din Atena.
O femeie
cu inimă mare
Liliana Demeter a visat mereu să lucreze în domeniul medical. Nu a ajuns doctor, ci asistentă medicală. În 1990, a terminat Facultatea de Mecanică Fină din Brașov. În paralel începuse însă și cursurile la postliceala sanitară. Facultatea am făcut-o pentru că își dorea mama foarte mult acest lucru. La Medicină picasem, așa că m-am făcut ingineră. Apoi am ales să fiu asistent medical, povestește Liliana. Din 2003, ea lucrează în Anglia și speră să își ducă și copiii acolo cît mai curînd. Acum ea are trei băieți, dar visează să înfieze o fetiță. Pe Ionuț îl voi ajuta de cîte ori voi veni în țară. Și cu cît situația mea materială se va îmbunătăți, cu atît voi putea să îl sprijin mai mult, mărturisește Liliana.
Nu mă pot obișnui cu gîndul că o să îl pierd. De doi ani de zile, a înghițit kilograme de medicamente. Venele i s-au distrus de la injecții. Îl chinuiau frisoanele, învinețea. Eu, cînd îl vedeam cum se chinuie, mă pierdeam cu firea și începeam să plîng. Ca să nu mă vadă, luam repede cîte o ceapă în mînă și mă prefăceam că o curăț, ca să motivez așa lacrimile care nu se mai opreau. Pentru că nu vreau să îl descurajez sau să îl fac să sufere. Și lupt în continuare pentru el și alături de el.
Anica, mama lui Ionuț
Pentru viața lui Ionuț
Mama lui Ionuț spune că orice i se dăruiește lui Ionuț sau familiei ei pentru a putea supraviețui acestei nenorociri este bine primit. Cei care doresc să o ajute pe Anica Atanasiu, mama lui Ionuț, o pot face la numerele de cont în lei RO75BPOS032060/4455 ROL01 și în euro RO42BPOS032060/4455 EUR01. Iar cei care doresc să o contacteze telefonic și să-l încurajeze pe Ionuț cu o vorbă blîndă sau cu un sfat prietenesc o pot face la numerele de telefon 0248/747.287 sau 0745.274.691.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!