Atenți la politică, uităm adesea că mentalitățile sînt urmările acesteia. Gîndim așa cum gîndim și datorită politicienilor. Iată o întîmplare semnificativă în acest sens, mie relatată de un pensionar.
Respectivul se prezintă la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Brașov cu o cerere modestă. Mama lui, 98 ani, cotizantă de 42 de ani, ar dori un mic împrumut, cu o dobîndă de 11%. Fiul, un amărăștean, va fi girantul. Toate bune, s-ar zice. Instituția este în măsură să ofere suma, în condițiile de mai sus.
Există însă o condiție draconică, de neocolit. Doamna de 98 ani trebuie să vină personal să semneze actele. Fiul explică sfios că așa ceva nu se poate realiza. Nu cumva o angajată a Casei ar putea să fie atît de milostivă și să se transporte la domiciliul fericitei beneficiare a împrumutului? Răspunsul funcționarelor plătite din banii pensionarilor este net. Nu, nici vorbă. Bătrîna va veni aici sau nu va lua nici un ban. Proiectul cade.
Într-o țară ortodoxă (aproape fundamentalist de ortodoxă), mila ar trebui să fie un ingredient al vieții sociale. Nu se întîmplă așa. Mila ortodoxă a dispărut, fiind înlocuită de aroganta filantropie a bogaților. Corectitudinea protestantă, de proveniență occidentală, n-a apărut. Printre altele, politicienii români au de dat socoteală și pentru această situație.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!