O fetiþã de 14 ani a fugit din Centrul Educaþional „Poiana Soarelui“ ºi a cerut ajutorul Direcþiei pentru Protecþia Copilului Braºov * Reprezentanþii centrului „Poiana
Soarelui“ s-au opus mai bine de patru ani ca Florentina
sã plece în Italia, la pãrinþii care au adoptat-o legal
„Mã numesc Goroh Florentina, sînt elevã în clasa a VII-a ºi locuiesc la Complexul Educaþional Poiana Soarelui. Vã rog sã mã ajutaþi sã locuiesc în altã parte, pentru cã nu mai doresc sã stau la cãmin...Nu mã mai înþeleg deloc cu mama din vilã. Sîmbãta trecutã m-a bãtut pentru cã am pãtat lenjeria. Mama (...) bate copiii din vilã foarte tare. Cînd am spus cã nu mai vrem sã avem mame bãtãuºe, cei de la cãmin au zis sã nu mai venim sã ne plîngem. Îmi doresc o familie. ªtiu cã sînt adoptatã, pe pãrinþii mei adoptivi îi ºtiu, am discutat cu ei. Mie mi s-au pãrut cã sînt oameni care îºi doresc cu adevãrat un copil. Nimeni din centru nu m-a lãsat însã sã pãstrez legãtura cu ei“, scrie o fetiþã de 14 ani, care a fugit zilele trecute de la Centrul Educaþional Poiana Soarelui, patronat de Ion Þiriac. Florentina a cerut ajutorul Direcþiei pentru Protecþia Copilului Braºov. Alþi 15 copii din complexul lui Þiriac au cerut în ultima vreme statului sã îi mute în alte centre de plasament, pe motiv cã sînt bãtuþi ºi chinuiþi de angajaþii centrului „Poiana Soarelui“. Conducerea complexului educaþional neagã însã toate acuzaþiile. În schimb, acuzã mai mulþi angajaþi ai Direcþiei pentru Protecþia Copilului cã au rãpit-o pe Florentina.
„Mã numesc Goroh Florentina, sînt elevã în clasa a VII-a ºi locuiesc la Complexul Educaþional Poiana Soarelui. Vã rog sã mã ajutaþi sã locuiesc în altã parte, pentru cã nu mai doresc sã stau la cãmin. Nu vreau sã mã mai întorc la complex pentru cã dacã se aflã cã am lipsit de la ºcoalã pentru cã am venit la dumneavoastrã voi avea probleme. Nu mã mai înþeleg deloc cu mama din vilã. Sîmbãta trecutã m-a bãtut pentru cã am pãtat lenjeria. Mama (...) bate copiii din vilã foarte tare. Cînd am spus cã nu mai vrem sã avem mame bãtãuºe, cei de la cãmin au zis sã nu mai venim sã ne plîngem. Cea mai bunã prietenã pe care o am nu o mai pot vedea pentru cã am fost transferatã de la Liceul de Artã, unde eram colege. În timpul vacanþelor trebuie sã merg la cãminul de bãtrîni din Sãcele. Îmi doresc o familie. ªtiu cã sînt adoptatã, pe pãrinþii mei adopotivi îi ºtiu, am discutat cu ei. Mie mi s-au pãrut cã sînt oameni care îºi doresc cu adevãrat un copil. Nimeni din centru nu m-a lãsat însã sã pãstrez legãtura cu ei“. Aceasta este scrisoarea unei fetiþe de 14 ani care a fugit zilele trecute de la Centrul Educaþional Poiana Soarelui, patronat de Ion Þiriac. Florentina a cerut ajutor Direcþiei pentru Protecþia Copilului Braºov. Fetiþa a fost data în îngrijire unui asistent maternal. Alþi 15 copiii din complexul lui Þiriac au cerut în ultima vreme statului sã îi mute în alte centre de plasament, pe motiv cã sînt bãtuþi ºi chinuiþi de angajaþii centrului Poiana Soarelui. Conducerea complexului educaþional neagã însã toate acuzaþiile copiilor. În schimb, acuzã mai mulþi angajaþi ai Direcþiei pentru Protecþia Copilului cã au rãpit-o pe Florentina.
Ieri-dimineaþã, la Centrul Educaþional Poiana Soarelui din Braºov, orfelinat privat, aparþinînd Fundaþiei Casa Copilului a miliardarului Ion Þiriac, a fost agitaþie mare. Conferinþã de presã extraordinarã susþinutã de avocatul Nicolae Mîndrilã, vicepreºedinte al Fundaþiei Casa Copilului. Asta, dupã ce acum cîteva zile o fetiþã de 14 ani, Florentina Goroh, a dispãrut. „Nu ºtim unde se aflã, dacã mai este în judeþul Braºov sau la Tîrgu-Mureº sau dacã mai este în viaþã“, afirma avocatul Mîndrilã. Fetiþa a fost adoptatã cu aproape cinci ani în urmã de o familie din Italia, dar în ciuda sentinþei judecãtoreºti definitive ºi irevocabile, reprezentanþii Centrului Poiana Soarelui nu a permis plecarea fetiþei la familia adoptivã. Acum, Florentina a fost încredinþatã, în regim de urgenþã, în asistenþã maternalã, dupã ce ea a cerut ajutor Comisiei Judeþene pentru Protecþia Copilului. Florentina acuzã relele tratamente din orfelinat ºi faptul cã este împiedicatã sã ajungã la pãrinþii ei. În schimb, reprezentanþii fundaþiei lui Þiriac acuzã o serie de persoane din Direcþia pentru Protecþia Copilului - ºi nu numai - de rãpirea fetiþei.
Invitaþie de presã
La conferinþa de presã de ieri-dimineaþã a fost invitat un grup masiv de reprezentanþi ai presei centrale. Aceºtia au venit de sîmbãtã la Braºov. Li s-a plãtit, dar nu de cãtre redacþii, transportul, casa ºi masa. Ei au fost invitaþii Fundaþiei Casa Copilului. Deºi tema conferinþei era „rãpirea“ Florentinei, jurnaliºtii au fost invitaþi sã vadã condiþiile deosebite pe care orfelinatul le asigurã copiilor de aici. Ziariºtii nu au putut vizita centrul decît însoþiþi de reprezentanþi ai gazdelor ºi nu au fost lãsaþi sã adreseze întrebãri copiilor. „Nu este cazul sã îi interogaþi“, a obiectat Nicolae Mîndrilã.
Plîngerile copiilor
În timp ce era organizat „turul de protocol“, cîþiva copii ºi-au luat inima în dinþi ºi le-au povestit ziariºtilor despre abuzurile la care sînt supuºi. „Sînt gardieni care dau în noi. Ne bat. Unul din gardieni, cel pe care îl vedeþi la poartã, a venit ºi m-a luat de gît ºi m-a lovit pînã mi-a dat sîngele. Cînd a vãzut cã îmi curge prea mult sînge ºi am stropit, a început sã dea în mine cã am stropit peretele cu sînge, zice cã «nu mã-ta plãteºte varul». Sã vã spunã ºi colegul meu ce i s-a întîmplat ºi lui“. ªi povestea se repetã, spusã însã de o altã victimã a bãtãilor primite aici, în Complexul Educaþional Poiana Soarelui, aparþinînd miliardarului Ion Þiriac. Sînt voci de copii care acuzã bãtaia, pedepsele corporale sau pedepsele colective. Care acuzã cã nu pot ieºi din incinta orfelinatului de multe ori nici mãcar cu bilet de voie. De altfel, avem înregistrate mult mai multe plîngeri formulate de copii din acest orfelinat. Sînt copii care acuzã faptul cã au fost mutaþi la ºcoli inferioare, transfer pe care ei nu l-au cerut, de la licee la ºcoli profesionale, de la ºcoalã normalã la ºcoalã pentru copii cu disabilitãþi, cã au parte de multe îngrãdiri.
Evadarea Florentinei
În urmã cu cîteva zile, Florentia a plecat de la ºcoala din Noua, unde a fost transferatã de la Liceul de Artã, clasa de vioarã, direct la Comisia pentru Protecþia Copilului. Conform legii, orice copil se poate adresa acestei comisii. Care este obligatã a-l audia ºi a lua mãsurile necesare pentru ocrotirea minorului. Ea a fost audiatã de reprezentanþii Comisiei judeþene, de faþã fiind ºi un grup de psihologi ai Direcþiei Judeþene de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului. „Nu mai vreau sã mã întorc la cãmin, vreau sã merg la pãrinþii mei adoptivi. Acest lucru voiam sã îl spun ºi la tribunal, dar nu am fost niciodatã chematã acolo sã mã întrebe cineva ce vreau eu.“ Comisia a decis cã minora va fi încredinþatã vremelnic în asistenþã maternalã pînã ce instanþa va decide dacã acest copil va fi internat din nou în centru sau va pleca la pãrinþii sãi adoptivi.
Adopþia
Florentina Goroh a fost adoptatã cu aproape cinci ani în urmã, conform legii în vigoare, cu încuviinþarea instanþelor de judecatã, inclusiv a Curþii Supreme de Justiþie, de o familie de italieni. Sentinþa poartã numãrul 431/28.09.2000. Copilul n-a ajuns niciodatã la pãrinþii sãi. Din anul 2000 ºi pînã în prezent, prin oamenii sãi, Ion Þiriac s-a opus prin toate mijloacele ca adopþia sã se materializeze. Zeci de procese, însumînd sute de termene de judecatã pentru suspendarea punerii în executare a adopþiei, dar ºi pentru anularea adopþiei. Fetiþa era mutatã din orfelinat la un azil de bãtrîni cînd veneau pãrinþii adoptivi sã o ia acasã. Porþi baricadate cînd s-a încercat executarea silitã în prezenþa executorilor judecãtoreºti, avocaþilor ºi poliþiei. În disperare, pãrinþii adoptivi s-au adresat Curþii Europene de la Strasbourg. Iar instanþa pentru drepturile omului s-a pronunþat: statul român a fost condamnat la plata unor despãgubiri de 18.000 euro pentru cã nu a pus în executarea sentinþa de adopþie. Ceea ce nu a impresionat pe nimeni. Pînã la „evadarea“ de miercuri, Florentina a rãmas la Poiana Soarelui.
Panicã la orfelinat
La orfelinatul Poiana Soarelui a izbucnit panica. „Noi am refãcut firul întîmplãrilor ºi arãtãm cã la data de 23 februarie, în jurul orelor 16:00, minora a fost luatã de la ºcoalã de douã persoane, dintre care una este Azota Popescu, intermediara prin care s-a fãcut adopþia, ºi o altã persoanã, pe nume Tatiana Burchel, ºi dusã la Direcþia pentru Protecþia Copilului. În jurul orei 19:00, dupã ce fãcuserãm demersuri inclusiv la organele de poliþie pentru a afla unde este minora, care nu se înapoiase de la ºcoalã, am fost anunþaþi telefonic de o persoanã necunoscutã cã minora a fost reþinutã la Direcþia pentru Protecþia Copilului, fiind plasatã în regim de urgenþã unui asistent maternal“, a susþinut ieri, în conferinþa de presã, vicepreºedintele Fundaþiei Casa Copilului, avocatul Nicolae Mîndrilã. Avocat care a reprezentat de-a lungul zecilor de procese fundaþia lui Þiriac împotriva adoptãrii Florentinei.
Azota Popescu dezminte
Acuzatã cã ar fi participat la «rãpirea» Florentinei, Azota Popescu, director al Asociaþiei Umanitare Catharisis dezminte. „Este absurdã declaraþia domnului avocat, în acea zi am fost la ªcoala Generalã 21, unde am douã finuþe eleve, dar am fost pentru a discuta cu învãþãtoarea lor despre situaþia ºcolarã a copiilor. Aceasta se întîmpla în jurul orei 12:00, nicidecum dupã-amiaza, ºi nu la Liceul de Artã unde este elevã Florentina Goroh.“ Azota Popescu nici nu ºtia despre transferul Florentinei de la Liceul de Artã la ºcoala generalã din cartierul Noua.
Plîngerea penalã
Prin intermediul lui Gheorghe ªtefãnicã, director al Centrului Poiana Soarelui, Fundaþia Casa Copilului a înaintat Parchetului de pe lîngã Tribunalul pentru Minori Braºov o plîngere penalã împotriva urmãtoarelor persoane: Anca Finichiu, director la Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Braºov, Adriana Donþu, director adjunct în cadrul DGASPC Braºov, Mariana Tihãrãu, secretar general al judeþului Braºov, Tatiana Burchel, asistent social în cadrul DGASPC, Azota Popescu, preºedinte al Asociaþiei Catharsis, ºi Mioara Stancu, psihopedagog. „Solicitãm sã dispuneþi începerea urmãririi penale ºi efectuarea de cercetãri sub aspectul sãvîrºirii infracþiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptã prevãzutã ºi pedepsitã de art. 246 Cod penal, abuz în serviciu prin îngrãdirea unor drepturi, faptã prevãzutã ºi pedepsitã de art. 247 Cod penal, lipsire de libertate în mod ilegal, prevãzutã ºi pedepsitã de art. 189, alin. 1 ºi 2 Cod penal, asociere în vederea sãvîrºirii de infracþiuni, prevãzutã ºi pedepsitã de art. 323 Cod penal“, se aratã în textul plîngerii penale.
„O metodã
de a intimida“
„Sînt surprinsã sã aflu prin intermediul mass-media despre aceastã plîngere penalã. Este o modalitate cel puþin ciudatã de a o comunica. Chiar aº fi curioasã sã vãd cînd ºi cum au fost înregistrate plîngerile penale pentru cã aºa cum s-a fãcut comunicarea, prin presã, din punctul meu de vedere semnificaþia este extrem de limpede: o metodã de a intimida, de a exercita presiuni împotriva celor ce aplicã legislaþia privind protecþia minorilor, fie cã este vorba de magistraþi sau de autoritatea administrativã. Este un gen de conduitã care excede legea“, a declarat Mariana Tihãrãu, secretar general al judeþului Braºov.
Precizãrile Direcþiei
„Fetiþa de la Complexul Educaþional Poiana Soarelui a depus în data de 22 februarie 2005 - cu nr. 3513/ 22.02.2005 - o cerere la DGASPC prin care a solicitat sã fie prezentã la Comisia pentru Protecþia Copilului. Comisia a acceptat sã o asculte ºi a cerut DGASPC, ca urmare a stãrii emoþionale grave pe care fata a avut-o în timpul discuþiei cu membrii comisiei, sã se gîndeascã la un plasament de urgenþã. Fata a afirmat în faþa Comisiei cã a plecat de la ºcoalã ºi cã se teme cã ar putea suporta grave consecinþe dacã se întoarce în complex. Membrii CPC cunoºteau situaþia juridicã a fetei - faptul cã era adoptatã de o familie de italieni al cãror nume îl poartã, cît ºi imposibilitatea de a fi schimbate actele civile ale fetei - însã au luat în considerare numai starea emoþionalã a minorului care nu mai dorea sã se întoarcã în Complex. Toþi membrii Comisiei au fost de acord sã cearã Direcþiei instituirea unui plasament de urgenþã. S-a þinut cont ºi de solicitarea fetiþei de a locui la un asistent maternal profesionist ºi nu într-un centru de plasament“, precizeazã Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Braºov.
Usturoiul ºi mirosul
Nicolae Mîndrilã s-a arãtat surprins cã Florentina Goroh, dar ºi alþi copii, ar fi reclamat faptul cã la Poiana Soarelui se practicã bãtaia ºi sancþiunile colective. „Este pentru prima datã cînd aflu aºa ceva, cînd mi se aduce la cunoºtinþã cã ar fi copii agresaþi fizic. Vã garantez cã vom demara investigaþiile necesare, iar persoanele care se fac vinovate de asemenea fapte vor fi deferite justiþiei pentru a se lua mãsurile legale“, a afirmat avocatul Mîndrilã. Conform declaraþiilor acestuia, mai marii orfelinatului nici usturoi nu au mîncat, nici gura nu le miroase. Aceºtia nici mãcar nu au auzit de astfel de întîmplãri. ªi probabil nici de faptul cã, în urmã cu cîþiva ani, doi bãieþei, în vîrstã de sub zece ani, din acest centru educaþional, au fost agresaþi sexual de un angajat al fundaþiei, brutar la centrul de panificaþie al fundaþiei. Poveste încheiatã cu condamnarea la ani grei de puºcãrie pentru fãptaº, în 1998.
La tribunal
Astãzi, Judecãtoria Braºov a fost chematã sã se pronunþe în legãturã cu cererea de ordonanþã preºedinþialã solicitatã de Fundaþia Casa Copilului în contradictoriu cu Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Braºov. Cerere prin care fundaþia solicitã „sã dispuneþi restituirea minorei Goroh Florentina instituþiei noastre, respectiv Fundaþiei Casa Copilului. Cu cheltuieli de judecatã.“ De altfel, fundaþia, prin directorul ªtefãnicã, s-a adresat ºi Poliþiei Braºov-Secþiei nr. 4, Poliþiei municipale ºi IJP-solicitînd readucerea minorei la Centrul Poiana Soarelui.
Diriginta e ºi
angajata fundaþiei
În încercarea de a fi cît mai convingãtori în faþa presei, reprezentanþii fundaþiei au adus-o la conferinþa de presã ºi pe noua dirigintã a Florentinei, Mariana Patai, de la ªcoala generalã nr. 21. Au omis sã spunã însã cã profesoara în cauzã este, în acelaºi timp, ºi angajatã a fundaþiei. Cel puþin aºa reise din pliantele gãsite la faþa locului. Asta explicã ºi enigma transferului „în interesul copilului“ de la Liceul de Artã, unde studia vioara, la ªcoala generalã 21 din Noua, transfer realizat în urmã cu mai puþin de o lunã.
„Îl iubim pe Þiriac“
În timpul conferinþei de presã de ieri, au fost aduºi în faþa ziariºtilor, în douã rînduri, mai mulþi copii internaþi în centrul Poiana Soarelui. Mai exact un grup format din zece minori. Copiii au susþinut cã declaraþiile fãcute de colegii lor care se plîng de bãtãi ºi abuzuri sînt ale unor copii cu comportament deviat, care ar trebui în mod normal sã îºi ia lucrurile ºi sã pãrãseascã complexul. „Noi ne simþim bine aici, nu vrem sã plecãm, îi iubim pe domnii ªtefãnicã ºi Þiriac.“ De altfel, copii aduºi în „demonstrativ“ au recitat cu coerenþã partitura ce le revenea, reluînd aproape cuvînd cu cuvînt caracterizarea fãcutã de directorul ªtefãnicã colegei lor, Florentina Goroh.
Familia Florentinei
• Pãrinþii adoptivi ai Florentinei, Pini Carol ºi Bertani Annalisa, sînt profesori ºi locuiesc în Reggio Emiglia, una dintre cele mai bogate regiuni din Italia. S-au luptat de peste patru ani fãrã încetare pentru a-ºi lua copilul acasã. „Vrem sã o ducem pe Florentina acasã la noi. Eu sînt profesoarã ºi toatã comunitatea ºtie cã am înfiat o fetiþã din România. Toatã lumea se mirã de ce nu pot avea acest copil dacã am toate documentele în ordine. I-am pregãtit ºi eu Florentinei camera ei, în care i-am pus tablouri, pãpuºi, cãrþi ºi multe alte lucruri. Vom sãrbãtori venirea ei acasã împreunã cu bunicii. Va fi o sãrbãtoare foarte mare. Chiar ºi elevii mei au scris scrisorele pe care mi le-au dat sã le aduc Florentinei în România. În aceste scrisori elevii mei spun cã vor sã se împrieteneascã cu Florentina“, spun Pini Carol ºi Bertani Annalisa, pãrinþii legali ai Florentinei, care au fost împiedicaþi în ultimii ani chiar ºi sã-ºi vadã fiica adoptivã.
„Noi nu sîntem cumpãrãtori de copii. Trãim o adevãratã dramã. Mulþi dintre noi au aºteptat mai bine de ºase ani sã poatã înfia un copil. Procedurile de înfiere din Italia sînt foarte lungi. Înainte de a fi consideratã familie aptã de a adopta un copil, ne sînt verificate veniturile, condiþiile în care locuim, cazierele judiciare ºi multe altele. Investigaþiile sînt foarte serioase ºi sînt efectuate de instituþii de specialitate care consultã pînã ºi rudele noastre, pentru a vedea dacã acestea sînt de acord cu decizia pe care am luat-o noi de a adopta un copil. Dupã ce se încheie ancheta socialã, cazul este trimis la tribunalul de adopþie pentru minori. Toate aceste proceduri dureazã aproximativ doi ani. N-am ales nimic noi. Am acceptat copiii gîndindu-ne la interesul lor, obiectivul nostru fiind acela de a oferi o familie unui copil care nu o are, ºtiind bine cã acesta este un drept al lui de care a fost privat. Chiar ºi povestea copiilor am aflat-o ulterior“.
Familia Pini Carol ºi Bertani Annalisa
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!