Intenția Guvernului Tăriceanu de a controla meditațiile și a le impozita, sub rezerva acuzației de evaziune fiscală a profesorilor care predau ore particulare fără să dețină o firmă cu acest tip de activitate, a încins cancelariile. Un profesor brașovean crede că, dacă meditațiile vor deveni o afacere oficializată de Guvern, învățămîntul de stat ar putea fi împins spre faliment.
Ca să poată pregăti în particular elevii, profesorii vor fi obligați să-și declare veniturile și să plătească impozit la stat. În caz contrar, meditatorii ar putea fi acuzați de evaziune fiscală, o infracțiune ce se pedepsește cu închisoarea. Anunțul a fost făcut de curînd în contextul discuțiilor privind eliminarea economiei subterane. Se vorbește și despre inițierea unei legi speciale care să reglementeze impozitarea meditațiilor, considerate o sursă de cîștig la negru. Intenția guvernanților ar putea fi în avantajul statului, care ar putea avea un control asupra veniturilor și nu ar putea fi chiar atît de împovărătoare pentru dascali.
Cîștiguri din școala paralelă
Ideea Guvernului a stîrnit însă reacții. Mulți profesori cred, știut fiind nivelul salariilor din învățămînt, că este ridicol ca lupta împotriva economiei la negru să înceapă cu ei. Meditațiile în particular sînt o formă de învațămînt paralel, practicat de cel puțin 50% dintre dascălii din România, la cererea elevilor și a părinților nemulțumiți de pregătirea de la clasă. Un profesor bun poate însă cîștiga din meditații cel puțin 2-3 milioane de lei într-o lună. Cei care predau matematică sau română, de exemplu, cîștigă în medie chiar șase milioane. Un profesor cu renume, care pregătește elevi pentru facultate, ore unde tarifele sînt de regulă mai mari, poate cîștiga lunar chiar dublu. Puține din aceste venituri sînt declarate la impozitul pe venit global. Din 2005, profesorii nu vor mai putea fi însă controlați în nici un fel, întrucît Decretul-lege din 1990, privind organizarea și desfășurarea unor activități economice în baza liberei inițiative și Legea 507 din 2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice, sub incidența cărora intrau și profesorii, au fost abrogate.
Firmele de meditații
ar falimenta învățămîntul de stat
Meditațiile profesorilor sînt un exemplu de evaziune? Avînd în vedere cazurile celebre de evaziune fiscală din țară, un venit anual din meditații de cîteva zeci de milioane de lei este infim, spune un profesor de matematică din Brașov, care vrea să-și păstreze anonimatul. Pe de altă parte, el crede că, judecînd cinstit, în clipa în care profesorii ar medita prin intermediul firmelor, interesul pentru afacerea lor ar fi mult mai mare decît cel pentru orele de la școală. S-ar ajunge la falimentarea totală a învățămîntului de stat, mai crede el. Profesorul nu respinge însă total ideea impozitării veniturilor suplimentare, chiar dacă salariile din învățămînt sînt mizere. Și crede că ar trebui găsită o formă legală pentru ca dascălii să cîștige acești bani, însă legea trebuie să fie foarte bine gîndită, varianta anunțată de Guvern fiind, după părerea lui un proiect născut mort.
Prima soluție:
persoana fizică autorizată
Care ar fi soluțiile pentru ca un profesor meditator să intre în legalitate? O posibilitate la îndemînă ar fi să se înregistreze ca persoană fizică autorizată (PFA). Asta ar presupune ca, pentru fiecare ședință de meditații plătită, profesorul să-i taie chitanță elevului. În acest caz, veniturile obținute din meditații vor fi impozitate cu 16%. Avantajul de care ar beneficia profesorul ca PFA este că i s-ar deduce cheltuielile aferente activității desfășurate. De exemplu, ar putea aduce dovada că a investit în calculator, mobilier de birou, consumabile, chiar și o mașină. Aceste cheltuieli s-ar scădea din veniturile obținute, impozitul de 16% aplicîndu-se doar la diferența rămasă. Astfel, un profesor înregistrat ca PFA ar putea să nu plătească nici un leu impozit la sfîrșitul anului, în urma deducerilor fiscale aprobate prin lege. În cazul în care nu ar consemna nici o cheltuială deductibilă, profesorul ar plăti pentru un venit anual, teoretic, de 60 milioane lei din meditații, un impozit de 9,6 milioane lei. La un venit declarat de 120 milioane anual, ar plăti un impozit de 19,2 milioane lei. Fără a mai fi acuzat că a încălcat legea.
Varianta microîntreprinderii
O altă soluție ar fi înființarea unei microîntreprinderi care, potrivit legii, poate avea între 1 și 9 angajați, capital autohton și o cifră de afaceri de maxim 100.000 euro pe an. Înființarea unei astfel de firme costă 10 milioane de lei. Iar legea permite două opțiuni de impozitare a veniturilor: fie un impozit de 3% din valoarea cifrei de afaceri, reprezentată de totalitatea veniturilor obținute, fie un impozit de 16% pe profit. A doua soluție ar fi mai avantajoasă, în cazul unei firme cu mai mulți salariați, pentru că scăzînd salariile din venituri, impozitul plătit este cu atît mai mic cu cît profitul rămas este mai mic. În firmă pot fi cooptați colegi de breaslă, mai bine plătiți ca la școală, sau studenți. În cazul opțiunii pentru impozitul de 3% pe cifra de afaceri, la un venit anual, să zicem maxim, de 120 milioane anual, impozitul anual este 3,2 milioane lei. În cazul opțiunii pentru 16% din profit, la același 120 milioane anual, presupunînd că toate cheltuielile salariale sînt de 100 milioane lei pe an, impozitul aplicat pe 20 milioane reprezintă tot 3,2 milioane de lei. Profesorul poate declara și alte cheltuieli, astfel ca impozitul să scadă pînă spre un milion.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!