O româncă a stabilit un record mondial, născînd la ani 67. Intervențiile moraliștilor de ocazie n-au fost puține. La televiziune și în ziare, numeroși oameni bine intenționați și cuprinși de îngrijorare au declarat că respectivul act a fost necugetat. Cine va crește copilul, din moment ce mama este deja bătrînă?
O întrebare de bun simț, ce include totuși destulă ipocrizie. Mulți copii sînt crescuți de alți părinți decît cei naturali și nimeni nu se mai indignează. Iată de ce un elogiu la adresa bătrînei mame ni se pare mai interesant și mai motivat. Acest punct de vedere capătă sens, dacă o considerăm pe mamă o reprezentantă a bătrînilor din România.
Cum se știe, bătrînii de la noi sînt o categorie socială profund defavorizată. Niciodată, în vremurile recente și în timp de pace, n-au dus-o mai rău. Așa stînd lucrurile, ei au nevoie de mult curaj pentru a continua lupta supraviețuirii. Vîrstnica mamă a dovedit, printre altele, că există o șansă pentru fiecare bătrîn, în ciuda aparențelor. Aparent generat doar de inconștiență, gestul ei a fost și un soi de sfidare adresată politicienilor, autorii stării mizerabile a bătrînilor din România.
Într-un partid al bătrînilor curajoși și sfidători la adresa destinului, bătrîna mamă ar merita titlul de președinte.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!