Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagină

Ce se schimbă în învățămînt?

×

ïżœ
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Dimensiune font:

Autor: » Elisabeta CIUCU, 18.01.2005
* Interviu cu Mircea Miclea, ministrul educației și cercetării

Mircea Miclea se află de puțin peste trei săptămîni la cîrma Ministerului Educației. El spune că are deja lista priorităților pentru acest an în sistemul educațional din România. La finele acestei luni, ministerul va stabili, împreună cu rectorii și Consiliul Național al Rectorilor, lista specializărilor pentru care se va da admitere în anul universitar 2005-2006 și durata studiilor pentru aceste specializări. „Aceasta este o prioritate, pentru că viitorii candidați trebuie să știe la ce vor da admitere și ce competențe vor avea cînd vor absolvi anii de studii“, spune ministrul. În al doilea rînd, la minister s-au format deja grupurile de lucru pentru cîteva proiecte foarte importante. Unul se referă la o lege a calității învățămîntului, asigurarea unui cadru legislativ pentru calitate în tot sistemul de învățămînt, atît preuniversitar, cît și universitar. Un alt grup de lucru se ocupă de un program pentru formarea personalului didactic din învățămîntul preuniversitar. „Vom încerca acum să stabilim toate componentele programului de pregătire, dar și care dintre ele sînt subfinanțate, ca să vedem după aceea cum să repartizăm fondurile“, explică Miclea. În al treilea rînd, este pe cale să se formeze un grup de lucru care va analiza modul în care se desfășoară descentralizarea în sistemul de învățămînt „pentru a putea vedea ce e de făcut ca să fie accelerat acest proces“.

Alte specializări la facultăți
- Veți face modificări chiar începînd din acest an școlar?
- Admiterea la universități se va desfășura după aceleași criterii de pînă acum, doar lista specializărilor va fi stabilită de comun acord cu Consiliul Național al Rectorilor, în ideea de a promova „Procesul Bologna“, adică de a reduce numărul de specializări foarte înguste și de a merge pe specializări largi, care să dea mai multe șanse pe piața forței de muncă pentru absolvenți. Această listă a specializărilor va fi valabilă pentru anul universitar 2005-2006.
Schimbările se anunță cu un an înainte
- Veți face schimbări și în programa școlară?
- Eu sînt adeptul ideii că sistemul de învățămînt trebuie să devină relativ stabil și predictibil. În momentul în care vom avea niște modificări, pentru că lucrăm deja la unele, dar doar atunci cînd vom avea un proiect operațional îl vom supune dezbaterii publice cu actorii implicați și abia apoi îl vom anunța, iar asta cel puțin cu un an înainte. Sistemul educațional trebuie să fie stabil, pentru că altfel creează disconfort social, nu numai elevilor, ci și părinților și familiei în general.
- În ultimii șapte ani, de cînd a început reforma în învățămînt, s-au făcut schimbări peste schimbări. Credeți că este, practic, nevoie de o altă reformă? Ce vreți să păstrați, ce nu a fost bun?
- Sînt foarte multe lucruri bune care s-au făcut și trebuie să mergem pe ideea de a consolida și moderniza sistemul de învățămînt. Aceasta înseamnă că trebuie să păstrăm toate lucrurile bune. De exemplu, programul de informatizare a școlilor este bun și trebuie să continue. E adevărat însă că trebuie să stabilim cum trebuie să se desfășoare acest program și, de aceea, va continua într-un cadru reactualizat. Apoi, este început programul de reabilitare a școlilor din mediul rural. Și acesta va continua. Sînt cîteva programe sociale care vor rămîne în continuare, dar, repet, trebuie analizate anumite aspecte ale acestora.
Testări naționale semestriale
- Ce părere aveți despre sistemul unic de notare, abia introdus anul trecut de ministrul Alexandru Athanasiu?
- Clar că trebuie să mergem pe o standardizare, dar părerea mea este că în momentul de față această standardizare este foarte birocratică. Profesorii pierd foare mult timp de lucru pentru asta. Vom gîndi care este soluția cea mai bună.
- Se aude că aveți de gînd să introduceți o testare națională la sfîrșit de semestru pentru elevii claselor V-VIII. Această testare înseamnă noi examene?
- Toate studiile arată că evaluarea pe parcurs a activității școlare are o valoare predictivă mult mai bună decît o evaluare punctuală. Altfel spus, poți știi mult mai bine ce poate un elev, ce randament are și ce a acumulat dacă îl evaluezi de mai multe ori în ani diferiți, decît dacă-l testezi o singură dată, la sfîrșitul clasei a VIII-a. Sînt practici în acest sens, în țările nordice, în Germania, prin care se arată că evaluarea elevilor prin teste naționale, începînd cu clasa a VI-a, a VII-a, a VIII-a și apoi a IX-a, dau o imagine mult mai corectă despre potențialul elevilor. Și are foarte multe efecte o astfel de evaluare. În primul rînd, produce o clasificare a școlilor, pentru că toate școlile se compară cu aceleași standarde. În al doilea rînd, poți să faci o orientare școlară și profesională mult mai adecvată. Deci, trebuie să trecem de retorică în orientarea școlară și profesională. Din clasa a VI-a și pînă în a VIII-a poți să vezi, uitîndu-te la performanțele pe care le-a avut elevul, spre ce este mai bine să se îndrepte. În al treilea rînd, aceste teste vor pune capăt idiosincrasiilor comportamentale ale profesorilor. Mulți dintre ei, se știe lucru acesta, dau adesea note proaste elevilor ca să-i forțeze să vină la ei la meditații și, automat, apoi le crește nota la școală. Or, prin testări naționale periodice, elevii vor avea o imagine mult mai corectă despre nivelul lor de cunoștințe și aptitudini.
Același tip de examen la liceu
- Intenționați să schimbați ceva în modul de desfășurare a testelor naționale, al așa-ziselor examene de capacitate? Sau ele rămîn la fel, cu acea medie făcută din media de absolvire și media la probele de examen? Pentru că, știți și dumneavoastră, se plîng și unii părinți, există elevi supertalentați la matematică, dar care nu stau bine la geografie sau alte materii umaniste, iar mediile mai mici de la materiile mai puțin importante pentru ei le pot limita accesul la un liceu bun de informatică, de pildă.
- Este adevărat. Însă, pe de altă parte, este un învățămînt de cultură generală, deci trebuie luate în calcul și celelalte materii. Nu este un învățămînt specializat. Fiind un învățămînt de cultură generală, este corect să fie acordată importanță tuturor materiilor. Deocamdată, aceste examene vor rămîne așa cum sînt. - Dar de la anul?
- Este prematur să vă spun.
Dascălii trebuie să mai facă școală
- Mai sînt și alte modificări pe care le faceți, începînd din anul școlar următor?
- Ele vor fi anunțate din timp, cum am spus. Cred însă că trebuie să trecem și la un program de formare a personalului didactic din învățămîntul preuniversitar foarte curînd. În momentul de față, avem aproximativ 8.000 de cadre didactice care sînt nespecializate pentru a preda în învățămîntul preuniversitar. Ele trebuie specializate, iar aceste programe de formare profesională vor debuta cît de curînd posibil, încît la finele anului viitor să avem deja cadre bine calificate.
- În ce constă această calificare, cum se va realiza?
- Am avut deja discuții cu cei de la Banca Mondială pentru a obține fonduri pentru un astfel de proiect, vor fi mai mulți actori implicați, vor fi universitățile, vor fi ONG-urile, vor fi asociațiile profesionale care se vor implica. Ceea ce am constatat este că, de fapt, există bani, numai că banii au fost dispersați pe diverse resorturi. De exemplu, în programul de dezvoltare a învățămîntului rural sînt bani și pentru formarea profesională. În programul de dezvoltare a studiilor pentru comunități sînt, de asemenea, bani și pentru formare, dar acești bani n-au fost puși într-un program coerent. Acum vom stabili toate componentele programului, să vedem pentru ce componente există deja banii, pentru ce componente trebuie să luăm bani de la Ministerul Educației și Cercetării, și să vedem care sînt componentele subfinanțate, iar pentru acelea vom obține finanțare.
Finanțare în formarea profesională
- Îi veți ajuta pe profesori să obțină salarii mai bune, avînd în vedere și îndelungile lor proteste de anul trecut?
- Vom face tot ce este posibil pentru a aloca mai multe resurse pentru salarizare, dar ceea ce vreau să vă spun este că finanțarea învățămîntului nu trebuie văzută doar prin creșteri salariale, ci și prin oferta de oportunități de formare profesională. Deci, altfel spus, dacă noi vom aloca fonduri substanțiale pentru a forma profesorii, pentru a obține mai repede credite de definitivat la gradul II și apoi la gradul I, practic acestea au consecințe inclusiv asupra salariilor lor. Deci vom finanța dascălii și prin oferta de oportunități de formare profesională, care, în final, se va reflecta în salariu. De exemplu, impozitul prin reducerile fiscale, care s-au operat de curînd, aduc o creștere substanțială la salarii, la cei care au salarii mai mari în învățămînt, și, o dată cu încurajarea lor să tindă mai sus, va exista și interesul de a se califica.
- Credeți că așa se ajunge la suma pe care au cerut-o profesorii fostului Guvern?
- Am avut o discuție în acest sens cu departamentul de buget, pot să spun că se apropie.
„Un model tip de școală“
- Cum comentați raportul MEC din 2004, privind starea școlilor din România, raport care n-a fost făcut încă public? Puteți schimba cumva starea deplorabilă a unor școli sau a sistemului, date evidențiate în raport?
- Putem face, în sensul că vom face o analiză demografică pentru a vedea care sînt perspectivele demografice pe anumite zone și abia apoi, în baza acestor rezultate, vom aloca fonduri pentru construcția sau reamanajarea unor școli. Nu are rost să construiești sau să modernizezi o școală, acolo unde nu există perspective de creștere demografică. Pînă acum, această alocare a fondurilor pentru reabilitarea școlilor s-a făcut doar emotiv, mai puțin practic. În momentul de față, noi nu avem un prototip de școală. Noi trebuie să ajungem la un model tip de școală, care apoi să fie clonat în mai multe locuri. Un prototip de școală care să semene cu o școală din secolul 21, nu a sală de clasă din anul 1820.
- V-ați gîndit la ceva anume?
- Este un colectiv care lucrează la un asemenea prototip.
- Copiați modele din Occident?
- Ne vom inspira din modelele din Occident, ideea este de a face o arhitectură care să fie adecvată pentru a permite lucrul în echipă, pentru a încuraja comunicarea, pentru o clasă care să fie o fereastră spre alte cunoștințe, prin accesul la Internet, de pildă.
- Vor exista școli cu mai multe biblioteci, cabinete medicale, laboratoare, calculatoare?
- Este foarte important pentru o școală să aibă bibliotecă, dar cred că este și mai important ca școlile să fie abonate la baze de date, prin care să acceseze librăriile virtuale. Vom face tot ce se poate să avem biblioteci reale, dar trebuie să ne gîndim și la perspectivele de dezvoltare. Bibliotecile virtuale sînt mult mai consistente decît o bibliotecă reală și atunci, decît să cumpărăm o carte și să o punem în cinci locuri, mai bine cumpărăm o baze de date și poate fi accesată de cinci școli. Este mult mai ieftin.
- Există fonduri să puneți în aplicare tot ce vă propuneți?
- În aceste zile am verificat diverse surse de finanțare, care cred că îmi pot permite realizarea acestor proiecte, care sînt realiste. Am discutat și cu Banca Mondială pentru a obține noi finanțări. Există resurse. Criza nu este de resurse, ci de proiecte, de idei. Resurse se găsesc, important este cum le gestionezi.
„Elevii noștri au performanțe foarte scăzute“
- Există părinți care agreează mai mult sistemul școlar de pe vremea lui Ceaușescu. Spun că era mai realist și avea reguli stabilite mai clar. O să copiați ceva din acel sistem de învățămînt?
- Nu putem merge înainte cu fața spre trecut. Eu cred că învățămîntul de pe vremea lui Ceaușescu nu era deloc bun, cum apare în concepția unora, cel puțin din anii ’80 încoace a fost foarte slab, era o rată a abandonului foarte mare, mulți dintre olimpicii pe care-i aveam erau de fapt creați artificiali prin programe speciale de pregătire, nu erau un produs natural al școlii noastre. Ați văzut care sînt acum rezultatele elevilor noastre la testele PISA. Elevii noștri au performanțe foarte scăzute.
- La ce alte proiecte v-ați gîndit?
- Lucrăm intens la o lege a calității învățămîntului, lucrăm la normele metodologice pentru a extinde descentralizarea școlilor și profesionalizarea managmentului, acestea sînt lucrurile fundamentale care trebuie să se întîmple în școala românească, adică formarea unor directori de profesie. În acest moment, a fi director este doar o funcție.
- Aceasta este de fapt ideea fostului ministru Ecaterina Andronescu.
- Da, dar este o ideea care trebuie pusă în aplicare, pentru că fără o clasă de profesioniști în a face managmentul școlii, aceasta va rămîne mereu la nivelul unei impresii. Asta înseamnă că vom avea oameni care vor face carieră din a fi directori de școală, ei vor fi angajați de școlile care au nevoie de directori care să le aducă resurse. Ei trebuie să știe să facă un plan de managment, trebuie să știe exact cum să-și aloce resursele de program de dezvoltare strategic al școlii.
Schimbări și la doctorat
- În cercetare o să modificați ceva? - Sînt foarte multe lucruri care trebuie schimbate în cercetare. Oricum, pornind de la premisa că nici una dintre facultățile românești nu este în topul primelor 500 de universități din lume la cercetare, trebuie să ne dea de gîndit. Sînt chestiuni legate de o mai bună finanțare a cercetării sau de o politică națională de cercetare pentru că, pînă acum, resursele, alea puține pe care le-a avut cercetarea, s-au dispersat pe foarte multe programe mici. Apoi, trebuie complet revăzut și reformat doctoratul. El trebuie să fie un program care produce cercetări reale. Cel mai probabil, vom condiționa publicarea tezei de doctorat sau susținerea ei de publicarea anterioară a unor studii în reviste de specialitate bine cotate. Deci trebuie să ai niște studii publicate și abia după aceea să-ți susții teza de doctorat. Acum poți să susții o teză de doctorat oricum. Analizăm și ce se va întîmpla cu rezidențiatul mediciniștilor.
Testele PISA
• România participă, începînd cu anul 2001, împreună cu alte 42 de țări, la proiectul internațional „Programul pentru evaluarea internațională a elevilor“ (OECD-PISA+). PISA+ este o evaluare standardizată internațional și se adresează elevilor cu vîrsta cuprinsă între 15 și 16 ani. PISA acoperă trei domenii principale: citire/lectură; matematică; științe. În urma procesării și interpretării rezultatelor din testarea principală, se realizează un profil de bază al cunoștințelor și deprinderilor elevilor. Testele pentru elevi, precum și chestionarele pentru elevi și profesori au fost elaborate de un consorțiu internațional compus din: Australian Council for Educational Research; Netherlands National Institute for Educational Measurement (CITO), Educational Testing Service (SUA), National Institute for Educational Research (Japonia) și WESTAT (SUA).
Procesul de la Bologna
• Pe data de 19 iunie 1999, la un an după Declarația de la Sorbona, miniștrii responsabili pentru învățămîntul superior din 29 de țări ale Europei au semnat Declarația de la Bologna, cunoscută ca „Procesul de la Bologna“, convenind asupra unor obiective comune importante pentru dezvoltarea coerentă și armonioasă în domeniul învățămîntului superior pentru anul 2010. România a semnat Declarația de la Bologna în 1999, angajîndu-se astfel să includă obiectivele stabilite în prioritățile învățămîntului superior românesc. Toate țările participante la Procesul Bologna trebuie să ratifice și Convenția de la Lisabona referitoare la recunoașterea diplomelor.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Comentarii:



Articole la Prima pagină




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpïżœrïżœ aici ziarul complet ïżœn format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Știri Brasov


    27 de vagoane cu lemn fără acte, într-un tren de marfă depistat de Garda Forestieră Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cum va adapta Tătaru paturile ATI lipsă de la Brașov?


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat „smart-city“


    Brașovul s-ar putea înfrăți cu orașul Sejong din Coreea de Sud


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Într-o lună, mountain-bikerii vor putea coborî din Postăvarul în Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Premieră


    Autogara va avea gazon pe acoperiș


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sala Polivalentă va fi construită cu bani de la Guvern


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Clădirile fostei piețe de la Triaj vor fi demolate


    04.08.2020
  • ➤ National


    Schimbări mari


    Dispar notele la Religie, Desen, Muzică și Sport


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Scapi de depresie și oboseală cu Rhodiola rosea


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Avertisment


    Un asimptomatic este un pericol pentru cei din jur


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    România va primi de la Comisia Europeană peste 25.000 de flacoane de Remdesivir


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Fă salate de andive dacă vrei să slăbești


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Afinele, boabe de sănătate


    04.08.2020
  • ➤ Life


    S-a dat de gol


    Andreea Mantea s-a logodit cu iubitul misterios


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Ruby face senzație în Grecia


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Zeny a împlinit 2 ani


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    10 remedii care te scapă de mușcăturile de țânțari


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ce trebuie să faci dacă ai început să iei în greutate?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    Centru de Excelență al Federației Române de Handbal la Sfântu Gheorghe


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    PROMOVARE ÎN LIGA 1


    Euforie!


    04.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un proiect pierdut?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR CLUJ, noua și vechea campioană a României


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Femeie accidentată pe o trecere de pietoni din Brașov


    03.08.2020
  • ➤ National


    Schimbări mari la gimnaziu: dispar notele la Religie, Desen, Muzică și Sport și sunt tăiate ore de Fizică și Chimie


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Brașovul s-ar putea înfrăți cu capitala administrativă a Republicii Coreea


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Spectator la Opera Brașov, numai cu mască


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    30 de noi cazuri COVID în Brașov, 823 noi cazuri în România


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Noua Gară din Brașov va avea gazon pe acoperiș


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    UTA și FC Argeș au promovat direct, CS Mioveni merge la baraj


    03.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cum este bătut Brașovul de Sibiu la spital nou-nouț


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De la 1 august


    La postul BBC World rulează clipuri de promovare a Brașovului


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovul are în continuare peste 400 de pacienți cu COVID-19 internați în spitale


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Noile rețele de apă din Brașov au fost puse în funcțiune


    03.08.2020
  • ➤ Religie


    Tradiții


    Postul Sfintei Mării poate să împlinească dorințe, dacă este ținut cu smerenie


    03.08.2020
  • ➤ National


    Barometru IMAS - Europa FM


    PNL și PSD, în creștere ușoară în opțiunile electorale


    03.08.2020
  • ➤ National


    Alegeri locale 2020: A fost constituit Biroul Electoral Central


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Senzații


    Antonia face iar valuri


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Anca Țurcașiu începe o viață nouă


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana ține pasul la 50 de ani


    03.08.2020
  • ➤ Life


    O vulpe a furat aproape 100 de pantofi din Berlin


    03.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Reguli de pandemie în cabinetele stomatologice


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Mitriță, eliminat din playoff-ul MLS


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Au luat Cupa și au scăpat-o pe gazon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    AUTO


    Trofeul Râșnov, a treia victorie a lui Emil Nestor în acest sezon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Viitorul și Dinamo luptă pentru locul în UEFA Youth League


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    „Festival” de goluri pentru Corona


    03.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un bilet în plus


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    A murit fostul deputat PNL de Brașov Gheorghe Gabor


    02.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Hotărît să moară

    Articolul urmïżœtor


    Șansă și responsabilitate

    Prima paginïżœ | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (ïżœi) acest site foloseïżœte cookie-uri proprii ïżœi ale terïżœilor. Setïżœri Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porïżœile istoriei

    www.monitorulexpres.ro

    ⌂ | ◀ | ▲ | ▶
    2003 - 2026 © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 97 milisecunde, încărcat în milisecunde