Multe dintre obiectele pe care le folosim astăzi au fost inventate cu mii de ani în urmă, de către mințile luminate ale lumii antice. Din rândul unor popoare precum egiptenii, grecii sau romanii s-au evidențiat indivizi care au venit cu idei geniale, care au revoluționat modul de gândire al societăților în care trăiau. O parte dintre conceptele enunțate în perioada Antichității au stat la baza inventării unor obiecte pe care le folosim și astăzi. Iată care sunt cele mai importante dintre acestea:
Hârtia
În jurul anului 3000 î.Hr. egiptenii au dezvoltat o tehnică specială de producere a unui suport de scris realizat din seva plantei de papirus. Metoda consta în fierberea fâșiilor obținute din tulpina plantei și îmbinarea lor, pentru a se obține într-un final niște coli. Deși nu este vorba de hârtia pe care o cunoaștem astăzi, papirusul a fost folosit în același scop și anume transmiterea informațiilor pe cale scrisă.
Machiajul
Tot egiptenii au fost cei care au început să folosească machiajul într-un mod similar cu cel de astăzi. La fel ca și noi, vechii egipteni foloseau diferite substanțe pentru a evidenția anumite zone ale feței. Spre deosebire de epoca noastră, în perioada antică erau utilizate funinginea și praful de galenă (mineral din clasa sulfurilor) pentru a fi obținut machiajul de culoare gri și neagră. Compoziția machiajului verde avea la bază pudra de malachit, un mineral din clasa carbonaților anhidri. În Egiptul Antic, atât femeile, cât și bărbații foloseau machiajul, crezând că acesta avea proprietăți curative și de protecție împotriva spiritelor malefice.
Democrația
Cuvântul democrație provine din limba greacă antică și înseamnă puterea poporului (demokratia = demos + kratos). Conceptul a fost implementat în anul 507 î.Hr. de Clistene, arhontele orașului-stat Atena. La acea vreme, guvernarea democratică se baza pe activitatea a trei instituții principale: Ekklesia (ai cărei membri elaborau legile statului și conduceau politica externă), Boule (consiliul reprezentanților triburilor ateniene) și Dikasteria (adunarea magistraților). Spre deosebire de conceptul folosit în epoca contemporană, democrația practicată în Grecia Antică limita dreptul de vot al cetățenilor. Astfel, puteau să-și exprime opinia politică doar bărbații care aveau vârsta de cel puțin 18 ani.
Maratonul
Conform unei legende, în anul 490 î.Hr. un războinic grec a alergat 40 de km, de la Marathon spre Atena, pentru a aduce vestea succesului repurtat de armata ateniană împotriva perșilor în celebra Bătălie de la Marathon. Se spune că după ce a livrat mesajul, războinicul a murit. Primul maraton modern a avut loc în cadrul Jocurilor Olimpice de la Atena din anul 1896. Competiția a fost câștigată de sportivul grec Spyridon Louis.
Betonul
În urmă cu mai bine de 2000 de ani, romanii au inventat un material de construcție foarte rezistent, pe care l-au denumit opus caementicium. Acesta a fost cunoscut ulterior sub denumirea de beton roman, fiind utilizat pe scară largă îndeosebi în perioada de conducere a lui Octavianus Augustus (27 î.Hr. - 14 d.Hr.). Compoziția betonului roman era alcătuită din cenușă vulcanică, piatră de var și tuf vulcanic. Astfel, era obținut un material de construcție durabil, folosit pentru ridicarea unor monumente impunătoare precum Panteonul din Roma sau Colosseumul.
Gazeta
În anul 131 î.Hr. apărea la Roma prima ediție a Actei Diurna (Faptele zilei). Aceasta era asemănătoare unei gazete din zilele noastre, deoarece în cadrul ei apăreau noutăți referitoare la viața socială și politică din capitala republicii romane. Printre evenimentele anunțate în titlurile acestui ziar se numărau victoriile militare, competițiile sportive și chiar nașterile sau decesele unor personalități din viața publică. Știrile prezentate în Acta Diurna erau inscripționate pe suport metalic sau litic. Materialul informativ era expus în zonele cu trafic intens, cum ar fi Forumul Roman.
Ciocolata
În urmă cu mai bine de 3000 de ani populațiile din America Centrală și de Sud, cum sunt mayașii sau aztecii, începeau să cultive boabele de cacao, pe care le foloseau pentru a produce o băutură specială. Conform concepțiilor de atunci, acea băutură avea efecte energizante și afrodisiace. În secolul al XVI-lea, la întoarcerea din teritoriile cucerite, conquistadorii spanioli aduc cu ei o nouă plantă, pe care noi o folosim astăzi pentru a produce ciocolata.
Cifra zero
Ideea de a folosi cifra zero pe post de simbol al înlocuirii mai multor caractere a apărut acum 2300 de ani la babilonieni. La 650 de ani distanță, cifra a început să fie utilizată de populația mayașă pentru a elabora calendare complexe. O viziune mai apropiată de zilele noastre asupra cifrei zero a apărut de-abia în secolul al VII-lea d.Hr., când astronomul indian Brahmagupta introduce conceptul conform căruia zero poate fi văzut ca cifră de sine stătătoare.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!