Unele vietãþi au propriile trucuri, pe care le aplicã de fiecare datã când este nevoie sã scape cu bine din diferite situaþii. De exemplu, ºtiaþi cã dacã ar fi sã acordãm unui animal un premiu pentru cea mai bunã performanþã actoriceascã, atunci oposumul nordic sau Virginia este cu siguranþã acela? Dacã se aflã în pericol, acesta îºi pãcãleºte agresorul cu un truc simplu, dar eficient: se preface cã este mort. Cãprioara are ºi ea talente ascunse. Nici un alt animal sãlbatic nu poate imita atât de bine vocile cum o face ea. Atunci când, în caz de pericol, cãprioarele devin neliniºtite, ele emit niºte sunete care se aseamãnã foarte mult cu lãtratul unui câine.
Uitucii pãdurii
Dacã s-ar acorda un trofeu pentru uitucii din naturã, acesta ar reveni cu siguranþã veveriþelor. Acest animal este recunoscut ca fiind un mâncãcios. Indiferent cã este vorba de alune, ghinde de fag, nuci sau conuri de molid, orice gãsesc ºi nu mãnâncã imediat îngroapã în pãmânt – pentru cazurile de urgenþã. Pentru cã nu hiberneazã, adunã provizii suplimentare, ascunzând seminþe ºi alune în scorburile copacilor sau îngropându-le în pãmânt. Aceºti locuitori ai pãdurii cautã permanent aceste ascunzãtori, însã, de cele mai multe ori, nu le mai gãsesc. Pentru cã din aceste seminþe cresc deseori copaci, se poate spune cã veveriþele s-au specializat în „meseria“ de grãdinari.
Fiecare cu arma lui
Guanaco este un animal camelid, care trãieºte în sãlbãticie, ºi este strãmoºul lamelor, care sunt crescute ca animale domestice. La fel ca ºi celelalte lame, ºi Guanaco are o metodã sigurã de a se apãra. În cazul în care se ajunge la dispute în cadrul grupului, animalele se scuipã reciproc cu un amestec format din salivã, lichid stomacal otrãvitor ºi iarba pe jumãtate digeratã. Ele îºi nimeresc cu precizie þinta, pânã la o distanþã de aproximativ cinci metri. Dacã, atunci când sunt în pericol, pisicile îºi scot ghearele, ºopârlele cu coarne au o armã cu totul diferitã. În cazul în care sunt atacate de duºmani mai mari, precum coioþi sau vulpi, ele pot sã împroaºte sânge din ochi pânã la o distanþã de 1,5 metri. Contraatacul este eficient pentru cã în sângele ºopârlelor se gãsesc unele substanþe toxice al cãror miros urât îi pune pe fugã pe duºmani. Marele gândac bombardier are ºi el o metodã sigurã de a se apãra. Atunci când se simte în pericol, el îºi atacã duºmanii cu un amestec fierbinte otrãvitor. Lichidul este împroºcat din partea posterioarã, în acel moment putându-se auzi un sunet similar cu cel al unei explozii. Deºi gândacul mãsoarã doar un centimetru, el îºi poate împroºca otrava pânã la o distanþã de 20 de centimetri.
Cãlãtorii record
Pentru a face înconjurul Pãmântului, este nevoie sã strãbateþi o distanþã de 40.000 de kilometri. Rândunica arcticã strãbate aceastã distanþã în timpul cãlãtoriei sale, aceastã pasãre migratoare parcurgând cea mai lungã distanþã dintre toate necuvântãtoarele. Deºi nu face înconjurul Pãmântului, ea zboarã din emisfera nordicã la Polul Sud ºi înapoi. Patru luni dureazã cãlãtoria lor. Apoi, ierneazã douã luni la Polul Sud, unde în aceastã perioadã soarele strãluceºte 24 de ore pe zi. În acest fel, rândunica arcticã este pasãrea care are parte de cea mai multã luminã. ªi fluturele monarh este un cãlãtor. Generaþia de fluturi, care se naºte în Canada ºi America de Nord spre sfârºitul toamnei, zboarã pentru iernat 4.000 de kilometri pânã în Sierra Nevada, un masiv muntos din Mexic. În cãlãtoria lor, au de înfruntat uragane, secetã ºi lipsa hranei, motive pentru care mulþi fluturi monarh nu supravieþuiesc acestei cãlãtorii.
�n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
pute�i prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dac� preciza�i sursa �i dac� insera�i vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!