Printre cutremurele devastatoare, uraganele ucigaºe sau sinistre schimbãri meteorologice existã ºi fenomene ale naturii care au rãmas cunoscute în istorie pentru faptul cã au fost pe cât de înfricoºãtoare, pe atât de ciudate. Cinci dintre cele mai bizare au provocat zeci de mii de morþi. Douã dintre aceste dezastre au afectat întreaga lume. Iatã care sunt cele cinci dintre cele mai mari dezastre naturale bizare care au intrat în istorie:
Anul fãrã varã
În aprilie 1815, vulcanul Tambora din Indonezia a erupt. Suflul a ucis zeci de mii de oameni din Asia sud-esticã ºi a propulsat în atmosferã un nor de cenuºã. În timp ce norul s-a propagat pe cer, a blocat razele soarelui, provocând temperaturi foarte scãzute, precum ºi alte fenomene meteorologice puternice. În urma erupþiei, au apãrut secete ºi inundaþi care au dat naºtere unei noi tulpini a holerei care a ucis milioane de oameni. În Europa, au avut loc ploi persistente ºi frig puternic care au dus la foamete ºi tulburãri civile la scarã largã. În Statele Unite ale Americii, în luna iunie au fost ninsori abundente care au ucis culturile ºi au declanºat un colaps economic.
Schimbãrile meteorologice au avut efecte secundare neobiºnuite. Unii au crescut preþul furajelor pentru animale, în special pentru cai, fapt ce l-a inspirat pe Karl Drais sã construiascã prima versiune a bicicletei. În Elveþia, vremea urâtã ºi ploaia constantã au forþat-o pe autoarea Mary Shelley sã creeze romanul horror ,,Frankenstein’’.
Evenimentul Carrington 1859
Exploziile solare sunt provocate când energia magneticã de pe suprafaþa Soarelui este eliberatã sub forma exploziilor de radiaþii ºi a particulelor încãrcate. Exploziile rezultate sunt echivalentul forþei de explozie a milioane de bombe de hidrogen, iar vânturile solare au abilitatea de a face ravagii asupra atmosferei Pãmântului.
Acelaºi fenomen s-a produs ºi la sfârºitul lunii august 1859, când planeta a fost bombardatã de furtuni solare. Evenimentul ,,Carrington“ a fost denumit dupã astronomul britanic Richard Carrington. Lumina produsã de furtunile solare a fost atât de puternicã încât martorii au spus cã ,,pot citi cu uºurinþã“ noaptea. Deºi spectacolul de lumini a fost impresionant, tulburãrile geomagnetice au distrus sistemul de telegraf de pe glob.
Atmosfera era atât de încãrcatã cu energie electricã în unele zone încât tehnicienii puteau deconecta bateriile telegrafelor ºi acestea încã funcþionau. Furtuna solarã din 1859 a trecut dupã câtva zile, dar experþii susþin cã prezenþa unui astfel de eveniment în zilele noastre ar putea distruge mare parte din sistemul de telecomunicaþii.
,,Anul lãcustelor’’
La sfârºitul secolului XIX, lãcustele care distrugeau culturile erau un fenomen comun în zona Americii, dar cea mai puternicã invazie fost cea din 1874. O primãvarã uscatã ºi aridã a constituit mediul propice pentru ca lãcustele sã-ºi depunã ouãle în numãr mult mai mare. Miliarde de lãcuste au eclozat ºi au început sã se împrãºtie în Nebraska, Kansas, Dakota, Iowa ºi alte state. Martorii afirmã cã lãcustele veneau sub formã de nori care blocau lumina soarelui pentru câteva ore. Acestea au devorat culturi întregi precum ºi hainele de pe oameni. Oamenii au încercat sã ardã insectele aºa cã au aruncat în aer cu praf de puºcã, însã nu a avut niciun efect. Culturi de milioane de dolari au fost distruse în anul cunoscut cu denumirea de ,,Anul lãcustelor’’.
Valul de praf din 536 d.Hr
La mijlocul secolului al XI-lea, un nor de praf a apãrut pe întregul glob diminuând lumina solarã ºi provocând scãderea temperaturilor pentru mai mulþi ani. Iarna lungã a fost urmatã de secetã, iar culturile au fost distruse, ceea ce a dus la o foamete mondialã. În ciuda efectelor, cercetãtorii încã nu ºtiu ce a provocat rãcirea Pãmântului în anul 536. O teorie are la bazã faptul cã o erupþie masivã a propulsat cenuºã în atmosferã, care a blocat razele solare. Alþi cercetãtori susþin cã fenomenul ar fi fost provocat de trecerea cometei Halley pe lângã Pãmânt. Posibil o bucatã desprinsã din ea ar fi provocat un nor de resturi.
Marele smog din 1952
Nu toate dezastrele sunt integral create de naturã. În decembrie 1952, poluarea creatã de oamenii din Londra a format un strat de smog foarte gros care a durat patru zile ºi a fãcut ravagii asupra calitãþii aerului. Decât sã se disperseze în atmosferã, precum în mod normal, norii de fum de cãrbune ºi de la fabrici s-au adunat peste oraº. Smogul a redus vizibilitatea în unele locuri ºi la 0%. Oamenii mureau de sufocare sau se îmbolnãveau de bronºitã, pneumonie ºi alte probleme respiratorii. Aproximativ 4.000 de persoane au murit pânã când vântul a reuºit sã îndepãrteze smogul, alte sute de oameni au murit în sãptãmânile ºi lunile ce au urmat. În 1956, guvernul britanic a introdus Actul Aerului Curat, care a interzis emisiile de fum de cãrbune în anumite zone.
„Ploaie de sânge“ care nu a fãcut victime
Locuitorii din mai multe sate din nord-vestul Spaniei au fost în toamna anului 2014 martorii unui ciudat fenomen al naturii. Ei au observat cã apa din fântâni a cãpãtat o nuanþã de roºu. Cazul nu se datoreazã mâinilor sângeroase ale unui criminal vinovat, ci mai degrabã unui fenomen natural. La momentul respectiv, nimeni nu ºtia ce a cauzat modificarea culorii din rezervoarele de apã. Speculaþiile s-au rãspândit agresiv, începând cu ideea cã au venit de la avioane sau de la forþele biblice. O „ploaie de sânge“ asemãnãtoare a avut loc ºi în Kerala, India, în 2001. Aceasta a stârnit speculaþii cã ploaia ar fi avut origini extraterestre. Joaquín Pérez, un martor al fenomenului, a decis sã colecteze apa de ploaie pentru a vedea dacã el ar putea detecta „vinovatul’’. Pe parcursul urmãtoarelor câteva luni, Pérez a adunat probe, observând anumite particule în apa care se colorase în roºu. El a trimis probele pentru cercetare la Universitatea din Salamanca, unde oamenii de ºtiinþã au confirmat într-un studiu cã „ploaia de sânge“ a fost plinã de alge microscopice de apã dulce numite Haematococcus pluvialis, care atunci când sunt stresate produc un pigment roºu. Aceste alge microscopice ar fi ajuns împreunã cu precipitaþiile recente. Bacteriile din familia Chromatiaceae par a fi cauza unui fenomen similar, când apa dintr-un lac din Texas, în 2011, a devenit roºie.
�n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
pute�i prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dac� preciza�i sursa �i dac� insera�i vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!